E obligatoriu și în România! Ce trebuie să facem cu hainele vechi de care vrem să scăpăm

Din acest an nu mai putem să aruncăm la gunoi hainele vechi. Acestea va trebui colectate selectiv, cum se întâmplă cu plasticul, sticla și cartonul. România va fi obligată să colecteze selectiv și deșeurile textile. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a explicat modul în care va fi efectuată colectarea, precum și posibilele locuri unde hainele vechi pot fi depuse. Legea se aplică în toată țara, atât în mediul urban, cât și în mediul rural.

E obligatoriu și în România! Ce trebuie să facem cu hainele vechi de care vrem să scăpăm. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a oferit toate detaliile, într-o intervenție la Digi24.

„Fără îndoială, legea se aplică în toată țara, atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Mai departe, măsura în care această colectare a fracției textile se va face din poartă în poartă, sau la puncte de colectare cu aport voluntar, rămâne la latitudinea primarului. Obligația este aceea de a modifica contractele de delegare pentru serviciul de salubrizare, astfel încât, începând cu anul acesta să avem și colectarea separată a textilelor. Am constatat, atunci când am făcut determinări de compoziție a deșeurilor care ajung pe groapa de gunoi, că o parte însemnată din volumul acelor deșeuri era alcătuită și din astfel de materii, cum ar fi textilele, haine vechi sau alte tipuri de textile. Ele trebuie tratate și trebuie reciclate”, a spus Mircea Fechet.

„O haină poate avea mai multe materiale, ceea ce dă bătăi de cap reciclatorilor. Spre deosebire de hârtie, de carton, de aluminiu sau de PET, unde lucrurile sunt mai simple. Reciclarea e una dintre metode. La fel de bine, ele pot fi valorificate energetic. O altă metodă prin care le putem gestiona este legată de reutilizarea acestor haine. Sunt hainele second-hand cu care suntem obișnuiți. În România există foarte multe astfel de magazine.

Din păcate, sunt anumite grupări care introduc în România în mod ilegal deșeuri mascate sub această titulatură de haine second-hand, iar acum, odată cu intrarea în Schengen, atenția statului român va trebui să fie cu atât mai mare ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple. Textilele pot fi la fel de bine pregătite pentru reutilizare. Există aici normative specifice care țin de spălarea acelor haine, de tratarea lor“, a adăugat ministrul Mediului.

E obligatoriu și în România! Ce trebuie să facem cu hainele vechi de care vrem să scăpăm. Care va fi obligația primăriilor

Potrivit ministrului Mircea Fechet, obligația fiecărui UAT (primărie – n.r.) este aceea de a asigura puncte de colectare. „Că aceste puncte vor fi unul la 10 blocuri, sau unu la 20 de blocuri, rămâne la latitudinea fiecărui primar. E puțin probabil să mai să avem o nouă fracție colectată din poartă în poartă, pentru că acest tip de colectare generează niște costuri, iar în cazul materialelor reciclabile, ideal ar fi ca acele costuri de colectare să fie acoperite din vânzarea materialului reciclabil“, a spus ministrul Mediului.

„Eu cred că și în mediul rural și în mediul urban, dacă știm, așa cum sunt și astăzi, câteva puncte de colectare în parcările unor supermarket-uri, acolo unde știm că dacă ducem haine nu mai avem nevoie, ele nu vor ajunge la groapa de gunoi, așa cum se întâmplă, din nefericire, cu mare parte din textilele pe care românii le aruncă astăzi, ci vor ajunge la o fabrică de reciclare. Asta înseamnă noi locuri de muncă, asta înseamnă o economie și un mediu mai curat.

Punctele de colectare pentru materialele textile nu vor arăta foarte diferit de orice alt tip de punct de colectare pentru ambalaj reciclabil, pentru că materialul textil nu are potențial de a contamina mediu, nu generează niciun fel de problemă, așa cum se întâmplă în cazul deșeurilor periculoase, sau în cazul altor tipuri de deșeuri. Materialul textil este inert, trebuie să existe un loc de depozitare, un container unde să putem introduce acele materiale. Cu mențiunea că salubristul, același, sau un nou salubrist trebuie să asigure colectarea care, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat până acum, n-ar trebui să mai ajungă la groapa de gunoi, ci ar trebui să ajungă în instalații de tratare sau de reciclare“, a explicat Mircea Fechet.

Citește și: O eră ia sfârșit. Codurile de bare vor dispărea de pe etichetarea produselor, până în 2027. Ce va face România