De la Rusia la SUA: Cum influențează criza globală viitorul energetic al Europei

În ultimele luni, dezbaterile despre securitatea energetică a Europei au devenit din ce în ce mai intense, în contextul războiului din Ucraina și al schimbărilor globale din sectorul energetic.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, subliniază într-o analiză recentă faptul că, în urma conflictului din Ucraina, Europei nu i-a rămas altă alegere decât să se orienteze către gazul natural lichefiat (GNL) din Statele Unite, renunțând la dependența de Rusia. Aceasta reprezintă o reconfigurare majoră a pieței energetice mondiale, dar și o nouă sursă de provocări geopolitice și economice.

Un nou tip de dependență: de la Rusia la Statele Unite

În trecut, Europa depindea în mare măsură de gazul rusesc, iar acest lucru a avut implicații geopolitice serioase, pe măsură ce Rusia utiliza resursele energetice ca pe o armă în contextul crizei ucrainene. După invadarea Ucrainei în 2022, Uniunea Europeană a fost forțată să își regândească politica energetică și să caute alternative. Astfel, gazul american a devenit o opțiune viabilă, iar în prima jumătate a acestui an, Statele Unite au furnizat aproximativ 48% din importurile de GNL ale Uniunii Europene, o pondere semnificativ mai mare față de doar 16% din Rusia.

Exclusiv

15:40, 07.11.2024 • ACTUALITATE

Vin oferte cu prețuri mari de la furnizorii de energie? Nu vă speriați. Aflați de la consultanți ce este de făcut

10:19, 07.10.2024 • ECONOMIE

De ce piața liberalizată de gaze și energie electrică nu va funcționa în România

Această schimbare a fost necesară pentru a face față crizei energetice care se prefigurează de mai bine de un deceniu. Cu toate acestea, o dependență tot mai mare de gazul din Statele Unite poate adânci alte riscuri, atât economice, cât și geopolitice, avertizează Chisăliță. „Europa riscă să devină dependentă de un singur furnizor de energie, iar acest lucru o va pune într-o situație vulnerabilă pe termen lung”, subliniază el.

Impactul economic al importurilor de GNL și volatilitatea prețurilor

Unul dintre principalele riscuri ale dependenței de gazul american este volatilitatea prețurilor. În ciuda diferențelor mari între prețurile gazelor tranzacționate în Europa și cele din Statele Unite, Europa rămâne vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor globale. De exemplu, pe 14 noiembrie 2024, gazele naturale se tranzacționau la 46,22 euro/MWh pe bursa din Olanda (TTF), în timp ce GNL pe bursa americană NYMEX avea un preț mult mai mic, de 9,47 euro/MWh. Aceste diferențe indică o risipă economică semnificativă, iar cumpărătorii europeni riscă să fie afectați de fluctuațiile prețurilor, mai ales că transporturile de GNL pot fi redirecționate cu ușurință către cei mai mari ofertanți, în funcție de cererea globală.

Chisăliță subliniază faptul că „Europa riscă să ajungă la cheremul prețurilor stabilite de Statele Unite, iar orice problemă apărută la terminalele de GNL din America poate afecta aprovizionarea Uniunii Europene”. De asemenea, schimbările climatice pot agrava aceste riscuri, întrucât furtunile și condițiile meteorologice extreme, deja frecvente în zona coastei americane, pot duce la oprirea sau reducerea capacității de export al GNL.

O dependență periculoasă: influența geopolitică a gazului american

Un alt factor important este impactul geopolitic al creșterii dependenței de gazul american. Războiul din Ucraina a fost utilizat de exportatorii de GNL pentru a spori influența economică a Statelor Unite asupra Europei. În 2023, Europa de Vest a importat mai mult GNL din SUA decât din toți ceilalți opt cei mai mari furnizori la un loc. Această dependență creează un „risc de concentrare” care face ca Europa să fie mai susceptibilă la manipularea prețurilor și la influența politică din afacerea cu energie.

În acest context, Chisăliță atrage atenția asupra faptului că Europa riscă să „umfle facturile la energie” și să fie supusă unui flux și reflux imprevizibil al aprovizionării cu gaz, în funcție de cerințele pieței din Asia. Aceasta presupune un set complet nou de factori de incertitudine, în condițiile în care piața de GNL devine una globală, iar evenimentele aflate la mii de kilometri distanță pot avea un impact direct asupra prețurilor din Europa.

Impactul asupra tranziției energetice și a industriei europene

Dependența tot mai mare de GNL din Statele Unite riscă să întârzie tranziția Europei către surse de energie mai ecologice, având în vedere că Uniunea Europeană și-a propus să reducă emisiile de carbon cu 55% până în 2030. Chisăliță subliniază faptul că, în ciuda ambițiilor de a investi în surse regenerabile și de a dezvolta proiecte ecologice de hidrogen și biometan, „realitatea este că, aproape doi ani mai târziu, dependența de GNL a crescut, iar proiectele de hidrogen rămân limitate”. De asemenea, problemele din industria eoliană offshore au întârziat impulsul pentru sursele regenerabile.

În acest context, industria europeană, în special sectorul chimic din Germania, se confruntă deja cu dificultăți economice, fiind afectată de pierderea gazului rusesc ieftin, o materie primă esențială pentru producția de îngrășăminte și energie industrială. Aceste dificultăți sunt doar un exemplu al impactului negativ pe care dependența de gazul american îl poate avea asupra economiei europene.

O independență fragilă

În opinia lui Dumitru Chisăliță, strategia energetică a Uniunii Europene trebuie să fie una bazată pe diversificarea surselor de aprovizionare, dar fără a înlocui o dependență cu alta. „Reziliența și independența” trebuie să fie elementele cheie care să definească viitoarele politici energetice ale Europei, mai ales în fața unor provocări economice și geopolitice care continuă să evolueze rapid. Este esențial ca UE să evite să devină prea dependentă de orice furnizor, fie el Rusia, SUA sau altă țară, și să își construiască strategii pe termen lung pentru a atinge o securitate energetică reală și durabilă.