A fost lansat primul ghid pentru specialiștii români de identificare a traficului de minori; care sunt cele mai vulnerabile victime

Cum poți recunoaște un copil ca victimă a traficului de ființe umane? Cum vorbești și cum interacționezi cu un copil-victimă a traficului de ființe umane? Cine poate sesiza și care sunt pașii care trebuie urmați atunci când apare suspiciunea că un copil este victima traficului de persoane? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările concrete cărora le răspunde Ghidul practic de identificare și referire a cazurilor de trafic de minori, elaborat de Asociația eLiberare, în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) și cu Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), cu sprijinul UNICEF România, și lansat miercuri, la București, la sediul PRESShub.

Documentul se adresează specialiştilor şi descrie care sunt categoriile vulnerabile , cum pot fi recunoscuţi copiii-victime ale traficului, dar şi care sunt paşii privind raportarea cazurilor.

Ghidul se adresează specialiștilor care lucrează cu copiii (cadre didactice, asistenți sociali, consilieri, medici școlari, coordonatori de voluntari etc.) și persoanelor cu atribuții în gestionarea cazurilor de trafic de minori din cadrul principalelor instituții, precum Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Brigăzile de Combatere a Criminalităţii Organizate, precum și altor organizații guvernamentale și neguvernamentale care oferă servicii de protecție și asistență pentru victimele traficului de persoane, inclusiv Organizația Internațională pentru Migrație (OIM).

19:43, 15.11.2024 • Justitie

Adolescent trimis în judecată la Cluj, pentru molestarea a mai multor minori

12:28, 17.10.2024 • SOCIAL

Peste un miliard de persoane din lume suferă de sărăcie „acută”

Acest ghid include indicatorii principali ai traficului de minori, care pot ajuta la recunoașterea victimelor și a vulnerabilităților specifice, precum: semne de neglijare fizică – îngrijire de bază, malnutriție, lipsă de atenție la nevoile de sănătate; semne de neglijare emoțională; izolare socială – lipsa de relații pozitive, semnificative în viața copilului; concentrare sau memorie slabă; comportament irascibil/nesociabil/agresiv; indicații de traume sau anestezie emoțională; expune siguranță de sine, maturitate și încrederea în sine neașteptate pentru un copil de o asemenea vârstă; imagine de sine redusă, stima de sine scăzută, comportament de autovătămare, inclusiv tăiere, supradozaj, tulburare de alimentație; activitate sexuală sub 16 ani; nu este înregistrat la un medic de familie sau nu a beneficiat de îngrijire medicală; nu este înscris la o instituție de învățământ sau absentează nejustificat; are bani, haine scumpe, telefoane mobile sau alte bunuri fără explicații plauzibile cu privire la proveniența acestora. Ghidul subliniază importanța perspectivei victimelor, astfel că se concentrează pe nevoile și traumele victimelor, pe educarea specialiștilor pentru a interacționa adecvat cu minorii-victime ale traficului de persoane (gesturi, mesaje, abordare), precum și pe perioada de recuperare și reflecție de trei luni, o etapă crucială în procesul de recuperare a victimelor traficului de minori. De exemplu, ghidul recomandă clar ca victimele să nu fie în aceeași cameră cu traficanții, fiind nevoie să aibă la dispoziție un spațiu sigur și liniștit. Cei care interacționează cu victima trebuie să se asigure că îi sunt îndeplinite nevoile de bază (apă, hrană, urgențe fiziologice și psihologice). Ghidul recomandă metode pentru a ajuta victimele să se simtă în siguranță, precum și gesturi și formulări care trebuie folosite sau evitate.

Conform ghidului, copiii din orice mediu socio-economic sau profil demografic care nu beneficiază de protecţia constantă a unor îngrijitori adulţi responsabili sunt vulnerabili la trafic. De asemenea, se adaugă în document, este cunoscut faptul că minorii care sunt excluşi de la şcoală sau care riscă să fie excluşi sunt deosebit de expuşi riscului de a fi vizaţi de traficanţi.

Ghidul descrie în detaliu procesul prin care victimele minore sunt detectate și referite către servicii specializate pentru protecție și asistență, în trei pași: 1: Detectarea victimei minore su autodetectarea; 2: Sesizarea faptei, notificarea către ANITP și referirea victimei minore către DGASPC; 3: Identificarea victimei în urma unui interviu.

Un alt aspect important al ghidului îl reprezintă colaborarea instituțională dintre Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, Brigăzile de Combatere a Criminalităţii Organizate, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism prin Serviciile Teritoriale și Organizațiile nonguvernamentale specializate. Această cooperare este esențială pentru a asigura o intervenție eficientă în protecția victimelor minore.

Ghidul descrie scenariile de implementare a MNIR. Acestea includ situații precum: sesizarea inițială a unui caz de trafic de minori la DGASPC (Scenariul 1), sesizarea cazului către organele de cercetare și urmărire penală (Scenariul 2) și repatrierea unui minor neînsoțit, victimă a traficului internațional, sesizată inițial la ANITP și ANPDCA (Scenariul 3).

Documentul include și anexe utile, precum liste de indicatori specifici, formularul de notificare și contacte instituționale care sprijină activitatea practică a profesioniștilor. Documentul a fost distribuit în peste 2.400 de exemplare tuturor profesioniștilor care au rol în intervenția pe cazurile de trafic de minori din DGASPC-uri, ANITP și alte instituții.

Statistici dramatice: Minorii reprezintă 15% din victimele traficului european

Statisticile recente arată că minorii reprezintă 15% din victimele traficului raportate în UE. Comparativ cu această statistică, în România, minorii reprezintă aproximativ 50% din totalul de victime identificate în ultimii 4 ani. În 2020, proporția era de 43% (255 de victime minore din 596 de victime totale). În 2021 proporția minorilor identificați a crescut la 56% (282 din 505), în 2022 a scăzut la 47% (234 din 500), iar în 2023 a crescut iar, la 49% (220 din 451) Raportul ANITP pentru anul 2023 menționează că aproape 1 din 5 victime provenea din centre de plasament, aflate în plasament familial sau în grija unor rude, în momentul recrutării; în cazul victimelor minore, identificate în anul 2023, ponderea celor care se aflau în situațiile menționate a crescut de la 17% în 2022 la 22%. Minorii au fost victimele predilecte ale exploatării în traficul intern (62%), 9 din 10 victime minore fiind identificate pe teritoriul țării noastre. Exploatarea sexuală a victimelor prin obligarea la practicarea prostituției cât și actele de pornografie infantilă sunt de departe cele mai întâlnite, cu o pondere de 63% dintre victime astfel exploatate în 2023, mai mult de jumătate (57,4%) fiind persoane sub 18 ani.

„În România, jumătate din victimele traficului de persoane sunt copii. Asta arată că traficanții s-au specializat și și-au adaptat metodele pentru a exploata pe cei mai inocenți dintre noi. Din aceste motive, și răspunsul nostru trebuie să fie unul specializat și adaptat nevoilor copiilor, iar acest instrument este rezultatul unui efort colectiv care facilitează identificarea timpurie a victimelor și asigurarea de servicii de asistență adecvată nevoilor lor. În acest fel, ne vom asigura că niciun copil nu va rămâne invizibil în fața poliției, a serviciilor sociale sau a sistemului de justiție și, totodată, vom asigura aplicarea coerentă a Mecanismului Național de Identificare și Referire (MNIR), a declarat în conferința de lansare Ioana Bauer, președintă a Asociației eLiberare.

„Lansăm un instrument practic pentru a sprijini specialiștii în identificarea și asistența copiilor afectați de traficul de persoane. Realizată din perspectiva copiilor, această resursă oferă profesioniștilor ghidare pentru a recunoaște semnele de trafic, a oferi servicii prietenoase copiilor afectați și a lua măsurile necesare pentru a-i proteja. Cooperarea intersectorială și asigurarea unor legi, proceduri și servicii sigure și prietenoase copiilor sunt necesare pentru a crea un mediu care să prevină traficul de copii”, a transmis Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România.

***

Asociația eLiberare, cu sprijinul UNICEF și participarea ANITP, a demarat multiple sesiuni de formare în șapte județe, precum și sesiuni online vizând dezvoltarea capacității profesioniștilor din DGASPC-uri care interacționează cu victimele minore.

La conferința de lansare a Ghidului practic de identificare și referire a cazurilor de trafic de minori au participat: Valentin Vătăjelu, consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru, Rareș Petru Achiriloaie, președintele Autorității Naționale pentru Drepturile Copiilor și Adopție; Cristina Stepanescu, director adjunct al Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), Ioana Bauer și Loredana Urzică-Mirea, Asociația eLiberare, Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România, Anda Mogoș, psihoterapeut și autoare.