La Giurgiu a început construirea celei mai mari nave de cercetări științifice de pe apele interioare ale Europei

Publicat: 14 oct. 2021, 09:45, de Sorin Costea, în ESENȚIAL , ? cititori
La Giurgiu a început construirea celei mai mari nave de cercetări științifice de pe apele interioare ale Europei

La Șantierul Naval Giurgiu a avut loc festivitatea de punere a chilei navei „Rexdan”, prin care este demarată construirea celei mai mari și celei mai complexe nave de cercetare de pe apele interioare ale Uniunii Europene.

Acest moment marchează începerea implementării unui proiect ambițios, în cadrul căruia o echipă de cercetători de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați va începe un program de cercetare științifică a Dunării cu ajutorul unei „nave – laborator”, după modelul expedițiilor celebrului oceanograf și explorator francez Jacques Yves Cousteau, care la bordul navei „Calypso”, dotată cu un laborator mobil pentru cercetări oceanografice, a cutreierat mările și oceanele lumii pentru a obține date despre dezvoltarea lumii subacvatice.

Cercetătorii de la universitatea din Galați au obţinut o finanţare în valoare de 91.972.096 lei, adică 18 milioane de euro, pentru implementarea proiectului „Sistem integrat pentru cercetarea şi monitorizarea complexă a mediului în aria fluviului Dunărea” (REXDAN), în cadrul căruia vor crea o infrastructură de cercetare interdisciplinară în domeniile „Energie”, „Mediu” şi „Schimbări climatice”.

Infrastructura proiectului va consta în două componente: o navă de cercetare, care va fi cea mai modernă navă de cercetare de pe apele interioare ale Europei şi un sistem fix de laboratoare la Universitatea „Dunărea de Jos”, complementare cu cele de pe nava de cercetare. În total, vor fi înființate 18 laboratoare dispuse pe cele două componente.

Proiectul va acoperi o arie geografică largă, cu o lungime de 2.000 de kilometri de pe sectorul navigabil al Dunării și cu componente extinse din bazinul hidrografic, temele de cercetare vizând apa, sedimentele, solul, aerul, biodiversitatea și hidromorfologia, acoperind specializări multiple: chimie, biologie, fizică, ştiinţa mediului, ecologie, batimetrie, topografie, chimia atmosferei și dezvoltarea durabilă.

Jacques Yves Cousteau a susținut din 1977 înființarea Biosferei Deltei Dunării și a explorat Delta în 1991

Jacques Yves Cousteau a fost preocupat de Dunăre și Marea Neagră și vizitat România în 1966 și 1977, când nava „Calypso” a ancorat la Constanța și apoi a lucrat în apele din fața gurilor Dunării pentru a studia gradul de poluare al Mării Negre și al Dunării.

Atunci, Jacques Yves Cousteau și directorul Muzeului „Grigore Antipa”, oceanologul și biologul Mihai Băcescu, au susținut o conferință în cadrul căreia au lansat ideeea înființării Rezervației Biosferei Deltei Dunării. Însă regimul Ceușescu avea cu totul alte preocupări și proiectul a fost respins, trecând la desecarea bălților din Lunca Dunării, care a fost principala cauză a inundațiilor catastrofale din 2006 și 2010. O parte din arealul Deltei a fost transformat în terenuri agricole. Înființarea Rezervației Biosferei Deltei Dunării a fost posibilă după 1990.

Costeau a explorat Delta Dunării după căderea regimului comunist, în 1991 și atunci a realizat cele patru episoade ale filmului documentar „Dunărea, un fluviu viu“.