A inundat Ponta România ca să salveze Belgradul? Ce s-a întâmplat cu adevărat în mai 2014

Victor Ponta a susținut, într-un podcast difuzat miercuri, 9 aprilie, că în timpul inundațiilor majore din 2014 ar fi ordonat, în calitate de prim-ministru, ca sate românești de pe malul Dunării să fie lăsate intenționat să fie inundate pentru a proteja capitala Serbiei, Belgrad. Ponta a adăugat că, în urma acestui gest, ar fi fost recompensat de autoritățile sârbe cu cetățenia acestui stat, cetățenie de care acum ar intenționa să se dezică.

Declarațiile lui Ponta, deși spectaculoase, ridică semne de întrebare cu privire la veridicitatea lor și la capacitatea unui guvern național de a influența în mod unilateral regimul de exploatare al fluviului Dunărea, mai ales în contextul parteneriatelor internaționale în vigoare.

Ce s-a întâmplat în 2014

În luna mai 2014, sudul României a fost afectat de inundații severe, în special în județul Dolj, în localitățile Bechet, Piscu Vechi, Desa și Cetate. Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dolj, peste 1.500 de hectare de terenuri agricole, pășuni și pădure au fost inundate, ca urmare a revărsării Dunării. Circulația în portul Bechet a fost temporar restricționată, iar traficul redirecționat către alte puncte de trecere a frontierei.

Tot în acea perioadă, Serbia s-a confruntat cu unele dintre cele mai grave inundații din istoria sa recentă, inclusiv în zone din apropierea Belgradului.

12:44, 11.04.2025 • POLITICĂ

Marcel Ciolacu despre Ponta: „Românii îi văd acum adevărata față”

11:01, 09.04.2025 • ECONOMIE

Piaţa bursieră se joacă cu nervii micilor investitori şi speculatori. Scăderile puternice au revenit la BVB, în deschiderea sesiunii de miercuri

Ce reglementează Convenția româno-sârbă

Exploatarea sistemelor hidroenergetice de pe Dunăre – Porțile de Fier I și Porțile de Fier II – este reglementată printr-o convenție semnată în 1998 între România și Serbia, ratificată prin Legea 14/1999. Conform acesteia, în caz de debite mari, mai mari de 11.500 mc/s, precum cele înregistrate în mai 2014, exploatarea centralelor se face astfel încât debitul evacuat în aval să fie egal cu cel intrat în lacul de acumulare. Cu alte cuvinte, sistemul este obligat să funcționeze „ca și cum nu ar exista”, fără posibilitatea de retenție artificială a apelor.

Potrivit Hidroelectrica, în perioada 18–26 mai 2014 s-au înregistrat debite maxime de 12.600 mc/s, iar exploatarea Porților de Fier s-a desfășurat în deplină conformitate cu regulamentele convenite cu partea sârbă. Nu există în documentele oficiale indicii că partea română ar fi putut decide unilateral devierea apelor pentru a proteja Serbia.

”Pentru situația particulară din perioada 18 – 26 mai 2014, atunci când debitele Dunării au atins valori peste valoarea de 11.500 mc/s, prevăzută în documentele româno-sârbe, exploatarea SHEN Porțile de Fier I și Porțile de Fier II s-a făcut în deplină conformitate cu prevederile Convenției și Regulamentului SCDE, nivelul amonte de barajul Porțile de Fier I fiind de 63.00 MdMA. Este de menționat că această regulă de exploatare a fost prevăzută în documentele româno-sârbe pentru a putea fi respectat în permanență principiul căruia pentru debite mari pe Dunăre (mai mari de 11.500 mc/s ) și mici (mai mici de 2.350 mc/s) nivelele amonte de gura Nerei și aval de Porțile de Fie II, să fie ca și cele în regim natural, fără influența celor două Sisteme (ca și când ele nu ar exista). În aceste regimuri debitul orar care se defluează în aval este egal cu cel afluent în lacul Porțile de Fier I. Din datele de exploatare comune cu partea sârbă rezultă că debitul maxim afluent în Porțile de Fier I în această perioadă a fost de 12.600 mc/s, debit înregistrat de mai multe ori în exploatarea comună. Regulile de exploatare a SHEN Porțile de Fier I și Porțile de Fier II reprezintă prevederi legale între cele două țări”, se arată într-un comunicat Hidroelectrica

Afirmațiile lui Victor Ponta, imposibil de verificat

În lipsa unor documente oficiale sau a unei anchete care să confirme ordinul despre care vorbește Victor Ponta, declarația sa rămâne, în cel mai bun caz, imposibil de verificat. Din punct de vedere tehnic și juridic, sistemele de regularizare ale Dunării sunt operate pe baza unor proceduri comune și nu permit decizii arbitrare ale vreunei părți.

În plus, cetățenia sârbă acordată unui fost premier român pentru decizii legate de gestionarea apelor internaționale ar fi fără precedent și ar ridica probleme majore de etică și transparență.

Context politic

Victor Ponta și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din 2025 și, în ultima perioadă, a adoptat un discurs suveranist, critic la adresa Uniunii Europene și a parteneriatelor externe ale României. În acest context, declarațiile privind presupusa „jertfire” a satelor românești pentru a proteja o capitală străină par să facă parte dintr-o strategie de repoziționare politică.

„Ce faci, fă, Doino? Aveai chef de nişte inundaţii?”

În mai 2014, Europa de Sud-Est s-a confruntat cu cele mai mari precipitații din ultimii 120 de ani, în special în Serbia și Bosnia și Herțegovina, unde aproape 80 de persoane și-au pierdut viața. În România, fenomenele meteo extreme au provocat inundații severe în mai multe valuri, începând din martie și continuând pe tot parcursul primăverii și verii.

Cele mai afectate județe din România au fost Vâlcea, Mehedinți, Gorj, Olt și Dolj. Râurile și pâraiele au ieșit din matcă, au avut loc alunecări de teren, iar mii de locuințe au fost complet distruse sau serios avariate de viituri. În județul Vâlcea, autoritățile au raportat moartea a trei persoane. În Dolj și Mehedinți, Dunărea a depășit cotele de pericol în luna mai, iar peste 1.500 de hectare de terenuri agricole, pășuni și păduri au fost acoperite de ape. Localitățile Bechet, Piscu Vechi, Desa și Cetate s-au numărat printre cele mai afectate.

În contextul acestor inundații, un alt moment controversat a fost cel în care Victor Ponta a fost plimbat cu o barcă într-o zonă sinistrată din județul Teleorman. Episodul a fost filmat și difuzat pe scară largă la acea vreme. Ponta a fost surprins adresându-i-se pe un ton familiar și ironic ministrei Apelor de atunci, Doina Pană: „Ce faci, fă, Doino? Aveai chef de nişte inundaţii?”. Ulterior, el a negat că ar fi spus acele cuvinte.

Cum se apără Ponta