A scăzut cu 14% cantitatea de mărfuri încărcate în porturile românești. Ucraina, principalul furnizor, principala destinație
Volumul mărfurilor care au tranzitat porturile maritime românești a înregistrat anul trecut o scădere semnificativă, de 7%, această scădere fiind provocată de scăderea cu 14% a volumului de mărfuri exportate prin porturile românești.
Asistăm la unele evoluții contradictorii ale cantităților de mărfuri care sunt operate în porturile maritime românești. Dacă războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și blocarea porturilor ucrainene la Marea Neagră determina în 2022 înregistrarea unui record, de 75 de milioane de tone de mărfuri operate în porturile maritime (Constanța, Tulcea, Galați și Brăila), iar în prima parte a lui 2023 nivelul era la fel de ridicat, de 30 milioane de tone în 6 luni, în 2024 a fost înregistrată o ușoară scădere, la 46 de milioane de tone în nouă luni.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, mărfurile încărcate şi descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat 45,869 milioane de tone, în primele trei trimestre din 2024, iar transportul de containere a însumat 719.000 TEU (Twenty-foot Equivalent Unit).
Volumul mărfurilor încărcate în porturile maritime românești a scăzut cu 14%
Potrivit acestei analize, valorile principalilor indicatori de transport portuar maritim în primele trei trimestre ale anului trecut au înregistrat o scădere cu 6,8% faţă de perioada similară a anului precedent.
Surprinzător este faptul că această scădere de 7% a volumului total de mărfuri operate portuar la Constanța, Tulcea, Galați și Brăila, a fost înregistrată în condițiile în care volumul mărfurilor descărcate în porturile maritime românești a crescut cu 2,6%.
Scăderea indicatorilor de activitate portuară a fost determinată de reducerea cu 13,8% a volumului de mărfuri încărcate în porturi.
Porturile maritime în care a fost desfăşurată cea mai intensă activitate au fost Constanţa, cu o pondere de 96,8%, şi Galaţi, cu o pondere de 2,1%.
În ceea ce privește tipul de marfă operată portuar, cea mai mare pondere este deținută de încărcăturile din categoria „vrac – solid”, care a totalizat mai mult de jumătate din volumul de mărfuri operate, respectiv 24,039 milioane tone.
Cele mai importante cantităţi de mărfuri încărcate în porturile maritime românești, cu o pondere de 66,7%, au fost produsele agricole, peşte şi alte produse din pescuit și cele din silvicultură, adică lemn sub diferite forme, principalul produs fiind probabil cheresteaua. În ceea ce privește produsele descărcate, ponderea cea mai mare, de 31,9%, este deținută de cărbune şi lignit, ţiţei şi gaze naturale.
Ucraina, principalul furnizor și principala destinație pentru mărfuri care tranzitează porturile românești
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în continuare Ucraina este principala origine și principala destinație a mărfurilor operate portuar, alți parteneri importanți fiind Turcia, Egipt, Spania și Grecia:
„Per total, Ucraina a deţinut cea mai mare pondere ca origine şi destinaţie a mărfurilor transportate în perioada menţionată, cu un nivel de 4,752 milioane tone. Cele mai însemnate cantităţi de mărfuri încărcate şi descărcate au fost înregistrate în relaţie cu următorii parteneri: Turcia (4,613 milioane tone) şi Egipt (3,674 milioane tone). Dintre statele membre ale Uniunii Europene cele mai mari cantităţi de mărfuri transportate au fost înregistrate în parteneriat cu Spania (2,834 milioane tone) şi Grecia (1,926 milioane tone)”.
Pe Dunăre și Canalul Dunăre – Marea Neagră, transportul internațional de mărfuri a scăzut cu 16%
Potrivit aceleiași analize economice, pe căile navigabile interioare, adică pe Dunărea Fluvială, de la Brăila în amonte și pe Canalul Dunăre – Marea Neagră, a crescut cu puțin peste 2% transportul de mărfuri între porturile românești, dar a scăzut cu peste 16% transportul internațional de mărfuri, între porturile românești și cele din Serbia, Austria, Germania etc:
„Pe căile navigabile, volumul transportului a scăzut cu 5,4%, ca urmare a diminuării transportului internaţional cu 16,3%. Transportul naţional pe căi navigabile interioare a crescut cu 2,2% faţă de primele nouă luni din 2023”.