Academia Română în criză financiară: Riscuri majore pentru proiectele PNRR și cercetare
Academia Română se află într-o situație financiară delicată, cu riscuri semnificative care amenință implementarea unor proiecte esențiale pentru țara noastră.
În 2024, Academia, condusă de Ioan-Aurel Pop, ar putea să nu își poată îndeplini obligațiile contractuale din cauza unui buget insuficient, ceea ce ar putea compromite obiectivele stabilite în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Conform documentelor oficiale, instituția se confruntă cu o deficiență majoră în ceea ce privește alocarea creditelor bugetare, necesare pentru implementarea proiectelor de cercetare și inovare.
Un buget insuficient pentru îndeplinirea obligațiilor
Academia Română a primit doar 20.050 mii lei pentru anul 2024, mult sub suma necesară de 43.949 mii lei pentru a acoperi cheltuielile planificate. Aceasta reprezintă o reducere semnificativă a fondurilor alocate și pune în pericol realizarea obiectivelor de cercetare, dezvoltare și inovare stabilite în cadrul PNRR. Deficiența bugetară ar putea duce la o implementare ineficientă a proiectelor aflate în derulare și la o întârziere a progresului în domeniul cercetării fundamentale și aplicative.
Întârzierile în plăți și riscurile de retragere ale beneficiarilor
Una dintre cele mai mari preocupări este întârzierile în plățile pentru personalul implicat în derularea activităților din cadrul proiectelor. Aceste întârzieri ar putea duce la retragerea unor beneficiari, care, din cauza dificultăților financiare, nu mai doresc să participe la implementarea proiectelor. Retragerea acestora ar însemna o pierdere importantă de resurse și un blocaj în derularea activităților esențiale.
Impactul reputațional al neonorării contractelor
Pe lângă impactul intern asupra progresului proiectelor, există și riscuri reputaționale majore. Investiția I8, care vizează atragerea resurselor umane din străinătate în domeniul cercetării și inovării, riscă să fie grav afectată. Neonorarea contractelor semnate pentru atragerea acestor specialiști ar putea deteriora imaginea României pe plan internațional, afectând colaborările viitoare și șansele de atragere a unor proiecte financiare externe. Într-un moment în care țara noastră se află într-o competiție globală pentru resurse și investiții în cercetare, o astfel de lovitură la nivel reputațional poate avea consecințe pe termen lung.
Risc de neîndeplinire a jaloanelor PNRR
Una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Academia Română este riscul de a nu îndeplini jaloanele și țintele stabilite în cadrul PNRR. Cu un buget insuficient și o serie de întârzieri în procesul de implementare, România riscă să nu își îndeplinească angajamentele față de Uniunea Europeană, ceea ce ar putea duce la sancțiuni financiare sau chiar pierderea unor fonduri esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare și inovare.
Guvernul intervine: Suplimentarea bugetului Academiei Române
Pentru a răspunde acestei crize financiare, Guvernul României se pregătește să adopte azi o hotărâre prin care se va aloca o sumă semnificativă din Fondul de Rezervă Bugetară pentru suplimentarea bugetului Academiei Române. În temeiul Ordonanței de Urgență nr. 46/2024, Guvernul va aproba suplimentarea bugetului Academiei cu suma de 23.899 mii lei, din care 21.758 mii lei provin din „Fonduri din împrumut rambursabil”, iar restul de 2.141 mii lei din „Sume aferente TVA”. Aceste fonduri vor fi destinate proiectelor gestionate de Academie în cadrul Componentei 9 a PNRR, care vizează sprijinul pentru sectorul privat în domeniul cercetării și inovării.