Acțiunile scad. Tarifele americane au lovit cel mai puternic sectorul tehnologiei, adică tot firme din SUA

Noile tarife comerciale anunțate de fostul președinte american Donald Trump au declanșat sau scădere bruscă pe bursele internaționale, lovind puternic sectorul tehnologic și economiile asiatice.

Măsurile administrației Trump, considerate de investitori drept cele mai agresive din ultimele decenii, au generat o fugă masivă spre active sigure precum aurul și yenul japonez, amplificând temerile privind o posibilă recesiune globală. Lanțurile de aprovizionare se află după impunerea noilor tarife sub presiune uriașă, iar riscul pentru comerțul global a crescut semnificativ.

Tehnologia în cădere liberă

Sectorul tehnologic, dependent de lanțuri de aprovizionare globală, a fost printre cele mai afectate de noul val de tarife. Contractele futures Nasdaq au scăzut cu 3,3%, ștergând peste 760 de miliarde de dolari din capitalizarea bursieră a giganților din grupul „Magnificent Seven” (Alphabet, Amazon, Apple, Meta Platforms, Microsoft, Nvidia, and Tesla). Printre cei mai loviți se numără Apple, ale cărei acțiuni au pierdut aproape 7%, din cauza expunerii directe la fabricile din China, unde noile tarife ajung la un total cumulat de 54%, arată Reuters.

Contractele futures pentru S&P 500 au coborât cu 2,7%, iar cei pentru indici bursieri europeni, precum FTSE, au înregistrat scăderi de până la 2%. Situația a generat un val de vânzări și în Asia, unde indicele Nikkei a pierdut 2,8%, iar indicele Hang Seng din Hong Kong a coborât cu 1,6%.

08:14, 02.04.2025 • SOCIAL

Elevii care poartă ochelari pot primi burse sociale de la stat

06:59, 26.02.2025 • ECONOMIE

Piaţa auto a scăzut cu 6,4%, în ianuarie, la 11.920 unităţi. La nivelul UE, scăderea a fost de 2,1%

Aurul și yenul, refugii în furtună

În contrast cu prăbușirea acțiunilor, aurul a atins un nou maxim istoric de peste 3.160 de dolari pe uncie. Yenul japonez a înregistrat, de asemenea, o apreciere semnificativă, atingând valoarea de 147,2 în raport cu dolarul american. Investitorii s-au refugiat și în obligațiuni, determinând scăderea randamentului titlurilor de stat americane pe 10 ani cu 14 puncte de bază, până la un minim de cinci luni – 4,04%.

Potrivit economistului Jeanette Gerratty, de la Robertson Stephens, „tarifele sunt mult mai multe decât se anticipa, iar piața reacționează violent pentru că, deși avem acum claritate, aceasta aduce cu ea riscuri uriașe”.

Impact major în Asia

Noua schemă tarifară vizează în mod special Asia. China a fost lovită cu o suprataxă de 34%, Japonia cu 24%, Coreea de Sud cu 25%, iar Vietnamul cu un impresionant 46%. Pe lângă creșterea costurilor pentru bunurile exportate în SUA, unele țări se confruntă cu pierderi directe în investiții și încredere.

Indicele Kospi din Coreea de Sud a scăzut cu 2%, în timp ce ETF-ul Van Eck dedicat pieței vietnameze a înregistrat o cădere de peste 8% în tranzacțiile post-program. Piețele din Taiwan, închise temporar pentru o sărbătoare națională, sunt așteptate să revină cu pierderi semnificative.

Monedele asiatice au pierdut teren în fața dolarului, cu excepția yenului, iar yuanul chinezesc a atins cel mai slab nivel din 13 februarie – 7,3060 în piața onshore.

Reacții în lanț și teme globale

Zhiwei Zhang, economist-șef la Pinpoint Asset Management, a declarat că „lanțurile de aprovizionare din Asia de Est se află sub presiune uriașă, iar riscul pentru comerțul global a crescut semnificativ”.

Trump a închis inclusiv o lacună legală care permitea expedierea fără taxe a pachetelor de valoare mică din China, o mișcare care va afecta platformele majore de comerț electronic.

Pe termen scurt, economiștii avertizează că, în lipsa unor negocieri rapide, aceste tarife vor duce la scumpiri în lanț și la o deteriorare accelerată a perspectivelor de creștere economică, în special pentru SUA. „Dacă nu apare rapid o soluție diplomatică, șansele unei recesiuni americane cresc dramatic”, susține Tony Sycamore, analist de piață la IG.

Presiune asupra politicilor monetare

Nouă realitate economică pune băncile centrale într-o poziție dificilă. Într-o viață în care multe economii începeau să reducă dobânzile pentru a stimula creșterea, inflația alimentată de costurile de producție mai mari ar putea duce la menținerea sau chiar creșterea ratelor dobânzilor. Această combinație – stagnare economică și inflație – este cunoscută ca „stagflație”, o situație extrem de dificilă pentru politică macroeconomice.

Oficialii americani au prezentat tarifele drept o modalitate de a proteja locurile de muncă și industria internă. Însă, în lipsa unei infrastructuri pregătite pentru relocalizarea producției, mulți analiști se îndoiesc că beneficiile vor depăși costurile. Mai mult, presiunile asupra dolarului și posibila reacție a partenerilor comerciali – prin contramăsuri tarifare – riscă să ducă la o spirală protejată periculoasă.

Pe fondul tensiunilor comerciale, FMI și alte instituții financiare internaționale monitorizează evoluțiile pentru a ajusta prognozele de creștere economică. Riscurile pentru piețele emergente sunt semnificative, în condițiile în care multe dintre acestea depind de exporturile către SUA și de stabilitatea comerțului global.