România aderă la Schengen terestru! Doar în teorie…

Declarația comună semnată la Budapesta de România, Bulgaria, Austria și președinția ungară a Consiliului UE stabilește ca ambele țări să devină membre depline ale Spațiului Schengen în 2025. Totuși, o condiție majoră complică bucuria acestei realizări: menținerea controalelor la frontierele terestre pentru cel puțin șase luni după această aderare.

Această decizie, deși aplanând tensiunile diplomatice dintre părți, ridică întrebări privind impactul asupra liberei circulații și legitimitatea unui astfel de compromis în context european.

08:45, 21.12.2024 • POLITICĂ

SUA, îngrijorată de criza politică prin care trece România: Susținem preocuparea de a organiza alegeri prezidenţiale libere şi corecte

08:00, 20.12.2024 • OPINII

România, la limita prăpastiei financiare: iresponsabilitate politică sau populism perpetuu?

România în Schengen: unde ne aflăm acum

De la 31 martie 2024, România a intrat în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime. Acest statut permite autorităților române să emită vize Schengen și să aplice toate regulile acquis-ului Schengen. Totuși, granițele terestre cu Ungaria și Bulgaria rămân sub control, reflectând o aderare incompletă.

Acordul semnat la Budapesta pe 22 noiembrie 2024 vine să clarifice pașii următori. Documentul, făcut public imediat după adoptare, confirmă sprijinul Austriei pentru eliminarea completă a controalelor la frontierele terestre. Decizia oficială va fi luată la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) din 12 decembrie 2024, urmând ca implementarea să aibă loc până în 2025.

Declarația de la Budapesta: detalii și implicații

Acordul prevede că, în conformitate cu articolul 25 alineatele (4) și (5) din Codul frontierelor Schengen, controalele la frontierele interne vor fi menținute pentru o perioadă inițială de șase luni. Aceste măsuri sunt descrise drept necesare pentru a preveni „orice amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne” și pentru a gestiona potențiale schimbări ale tiparelor migratorii.

Astfel, România și Bulgaria vor avea controale terestre, dar natura acestora (generală sau aleatorie) nu a fost încă specificată. Controalele generale presupun verificarea tuturor persoanelor care traversează granița, în timp ce cele aleatorii sunt mai puțin intruzive și orientate spre prevenirea infracționalității sau a migrației ilegale.

De ce a fost nevoie de acest compromis?

Poziția Austriei, care a blocat aderarea completă a României și Bulgariei la Schengen în decembrie 2023, a fost determinată de preocupările privind migrația ilegală. Cu toate acestea, între timp, România și Bulgaria au implementat măsuri semnificative pentru a-și consolida securitatea la frontierele externe ale UE.

Conform datelor președinției ungare a Consiliului UE, între primele trei trimestre din 2023 și 2024:

• intrările ilegale în România au scăzut cu 53%, iar în Bulgaria cu 47%;
• cererile de azil au scăzut cu 75% în România și cu 40% în Bulgaria.

Aceste rezultate reflectă cooperarea eficientă dintre FRONTEX și autoritățile române și bulgare, precum și sprijinul financiar european pentru modernizarea echipamentelor de supraveghere. Investițiile includ nave de patrulare, drone, camere cu termoviziune și detectoare de mișcare, toate contribuind la reducerea migrației ilegale.

Un precedent în Schengen: controale la frontierele interne

Menținerea controalelor la frontierele terestre ridică întrebări privind compatibilitatea acestor măsuri cu principiul liberei circulații. Articolul 25 din Codul frontierelor Schengen permite reintroducerea temporară a controalelor interne în cazuri de urgență. Această practică este deja aplicată de state precum Germania, Austria și Franța, unde controalele sunt țintite și nu echivalează cu un regim non-Schengen.

România și Bulgaria se află astfel într-o situație ambiguă: sunt în Schengen, dar cu restricții temporare. Decizia Consiliului JAI va clarifica dacă aceste controale vor fi mai degrabă generale sau aleatorii, iar aceasta va influența direct percepția publică asupra impactului măsurilor.

Cum am ajuns aici: o istorie a negocierilor dificile

Decizia din 2023 de a permite aderarea parțială a României și Bulgariei la Schengen a fost rezultatul unui compromis obținut cu dificultate. Austria și-a justificat veto-ul prin lipsa măsurilor eficiente împotriva migrației ilegale.

La reuniunea JAI din octombrie 2024, toate părțile au recunoscut progresele făcute. În plus, Austria, România și Bulgaria au convenit să continue eforturile pentru prevenirea „deplasărilor secundare” ale migranților și să asigure returnările în conformitate cu acordurile europene.

Sprijinul Austriei pentru aderarea deplină a fost consolidat de datele pozitive privind reducerea migrației și de inițiativele regionale, precum implicarea polițiștilor din România și Bulgaria în protejarea frontierelor UE.

Ce urmează pentru România?

Aderarea deplină la Schengen reprezintă mai mult decât o victorie diplomatică. Este o oportunitate pentru România de a-și consolida statutul european, dar și o provocare de a gestiona eficient responsabilitățile asociate.

Decizia Consiliului JAI din 12 decembrie 2024 va marca un moment istoric, dar menținerea controalelor terestre pentru șase luni ar putea diminua entuziasmul publicului. Clarificarea naturii acestor controale și modul în care vor fi implementate sunt esențiale pentru a preveni posibilele efecte negative asupra liberei circulații.