Adio tezaur furat… Rezervele de aur din băncile ruseşti s-au redus la jumătate în 2024

Războiul absurd din Ucraina nu doar că a devastat un popor nevinovat și a transformat Rusia într-un stat-paria, dar și-a dovedit, cu fiecare lună care trece, inutilitatea și costurile colosale. Putin a vrut să fie noul țar, dar s-a trezit falit. Într-un delir expansionist de secol XIX, Kremlinul a crezut că poate rescrie harta Europei cu tancurile, fără să plătească prețul. Acum, factura vine sub forma sancțiunilor zdrobitoare, colapsului rezervelor financiare și izolării economice care sufocă Rusia.

În 2024, un semnal clar al acestui declin a fost prăbușirea rezervelor de aur din băncile rusești, care s-au înjumătățit în doar câteva luni. Sancțiunile occidentale au transformat aurul, altădată garanția stabilității, într-o resursă disperat vândută pentru a menține o economie în comă indusă. Rusia lui Putin nu mai seamănă cu o superputere, ci cu un imperiu eșuat care-și vinde bijuteriile de familie ca să-și plătească războiul inutil. Iar dacă va continua așa, în curând, Kremlinul nu va mai avea nici aur, nici economie, nici măcar resursele minime pentru a-și întreține iluziile de grandoare.

Nebunia imperială a lui Putin și factura dezastrului: aurul Rusiei se scurge, economia se clatină

În contextul sancțiunilor occidentale și al crizei economice, rezervele de aur deținute de băncile rusești s-au redus semnificativ în 2024, ajungând sub 40 de tone la începutul anului 2025. Această scădere accentuată subliniază vulnerabilitatea economică a Rusiei în fața presiunilor internaționale.

Un declin alarmant al rezervelor de aur

Conform datelor publicate de cotidianul RBC, citând Banca Centrală a Rusiei, la 1 ianuarie 2025, rezervele de aur din bilanțurile băncilor rusești au scăzut la 38,1 tone, echivalentul a 325,4 miliarde de ruble (aproximativ 3,3 miliarde de dolari). Aceasta reprezintă aproape jumătate față de cantitatea deținută în toamna anului 2023, când rezervele atinseseră un vârf de 71,1 tone.

Cauzele scăderii: sancțiuni și criză economică

Scăderea rezervelor de aur este atribuită în principal sancțiunilor occidentale impuse Rusiei și crizei economice generate de acestea. Dobânzile ridicate practicate de Banca Centrală a Rusiei au determinat diverse instituții financiare să își utilizeze rezervele de aur pentru a-și susține activitățile. Această tendință a fost observată și în 2020, în contextul pandemiei de coronavirus, când rezervele de aur ale băncilor rusești au scăzut cu 34,5 tone.

Paradoxul tezaurului românesc

În contrast cu această diminuare a rezervelor de aur ale Rusiei, rămâne nerezolvată problema tezaurului României, trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial pentru a fi protejat de invazia Puterilor Centrale. Acest tezaur, care includea 93,4 tone de aur, alături de alte valori culturale și istorice, nu a fost returnat integral niciodată. De-a lungul timpului, au existat restituiri parțiale în 1935, 1956 și 2008, însă cea mai mare parte a tezaurului rămâne în posesia Rusiei.

Am dat oițele în paza lupului…

Astfel, ironia situației este evidentă: în timp ce rezervele de aur ale băncilor rusești scad dramatic, o cantitate semnificativă de aur aparținând României rămâne nerestituită, subliniind complexitatea relațiilor istorice și economice dintre cele două țări.

Și dacă… totuși… ar accepta să ne restituie tezaurul?

Dacă Rusia ar încerca să restituie României tezaurul furat în 1917, nici dacă ar vrea, nu ar mai avea de unde. Cu rezervele lor de aur reduse la jumătate, singura soluție realistă ar fi despăgubirea în vodcă.

La un preț mediu de 30 de dolari pentru o sticlă de vodcă rusească premium, tezaurul românesc de 93 de tone de aur ar echivala cu 201,5 milioane de sticle de vodcă sau 141 de milioane de litri de băutură.

Practic, fiecare român ar putea primi aproape 7 litri de vodcă pentru „deranj”, un adevărat „cadou” de la Kremlin. Asta dacă ar fi în stare să plătească… dar cum stau lucrurile, mai degrabă rămânem și fără aur, și fără vodcă.