Administratorii de fonduri atrag atenția asupra riscului de recesiune în 2023 dacă se menține ritmul de creștere a dobânzilor

Administratorii de fonduri atrag atenţia asupra riscului de recesiune în 2023, dacă se menţine ritmul de creştere a dobânzilor.

„În atenţia publicului au intrat din nou băncile centrale care au o misiune dificilă în acest moment. Dacă e să ne uităm în urmă în ultimii 25 de ani, băncile centrale au avut ca misiune păstrarea inflaţiei la un anumit target. Ideea e că la acest moment acest target de inflaţie este depăşit, această ţintă de inflaţie, iar singura lor modalitate de a aduce inflaţia în acea ţină este de a ridica dobânzile de politică monetară. Dacă e să ne uităm în ultimii 25 de ani, băncile centrale din ţările dezvoltate au reuşit să ţină inflaţia în această ţintă. De fiecare dată când se observa o încetinire economică băncile centrale îşi permiteau să relaxeze măsurile de politică monetară. Însă, de această dată, la această inflaţie, pentru a reuşi să o aduci în ţintă ai avea nevoie de măsuri mai drastice şi sincer mă aştept ca băncile centrale să ridice aceste dobânzi până vor vedea riscul de recesiune realizabil. În acel moment cred că se vor opri din acest ciclu de ridicare a dobânzilor. Într-adevăr, în acest an nu cred că va exista riscul de recesiune, dar dacă acest ritm de creştere a dobânzilor se va menţine e posibil să-l vedem în 2023″, a susţinut marţi Alexandru Ilisie, director de Investiţii la OTP Asset Management.

Acesta a participat la evenimentul „Sunt acţiunile româneşti un remediu împotriva inflaţiei? Dezbatere cu administratorii de fonduri de investiţii”, organizat de Asociaţia Administratorilor de Fonduri (AAF) şi Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

La rândul său, Alexandru Voicu, director general al SAI Certinvest, este şi el de părere că „o recesiune este în cărţi pentru 2023, dacă nu se schimbă datele problemei”. În opinia acestuia, recesiunea din 2020 au fost „un pic prea scurtă pentru a curăţa economia şi a începe un nou ciclu economic”.

El a afirmat că România a trecut printr-o perioadă lungă în care cererea artificială a fost semnificativă.

„Aceasta dispare încet, încet din piaţă, stimulii economici au fost retraşi, iar băncile centrale au o misiune dificilă între a păstra balanţa dintre creştere economică şi inflaţie. Vor deveni mai atente, dacă riscul de recesiune devine mai mare decât cel de inflaţie şi s-ar putea să existe o schimbare de gândire”, a punctat acesta.

În schimb, Milan Prusan, managing director la NN Investment Partners, a afirmat că previziunile companiei la care lucrează sunt de creştere economică pentru 2022.

De asemenea, Adrian Cojocar, director general adjunct la Patria Asset Management, a subliniat că, dacă ne uităm la discursurile băncilor centrale şi la politicile de întărire monetară pe care le-au pus în practică, „vedem că încetinirea economică este aproape un obiectiv în sine”. El susţine că băncile centrale încearcă prin această încetinire a economiei să domolească şi consumul, să regleze derapajele de pe piaţa muncii.

„Probabil selectiv vom avea sectoare sau companii care nu vor mai performa la fel de bine ca până acum, dar cred va exista în final un echilibru în perioada următoare şi vor fi unele sectoare şi companii care vor câştiga din situaţia existentă”, consideră Aurel Bernat, director general la BT Asset Management.