Adrian Negrescu, previziuni sumbre despre 2025. Îl declară „anul covrigului”: La cum arată din punct de vedere financiar…
Anul 2025 se conturează ca unul dificil pentru economia României, potrivit economistului Adrian Negrescu, care lansează o serie de avertismente legate de scăderea puterii de cumpărare și de impactul negativ al politicilor economice actuale. Adrian Negrescu, economist, descrie o imagine sumbră, în care majoritatea românilor vor fi nevoiți să facă economii drastice pentru a face față costurilor crescute ale vieții.
Adrian Negrescu crede că „2025 va fi anul covrigului”
Adrian Negrescu avertizează că situația financiară a românilor va deveni atât de precară, încât mulți vor ajunge să consume alimente ieftine, cum ar fi covrigii, în încercarea de a economisi. El consideră că înghețarea salariilor, pensiilor, alocațiilor pentru copii și altor forme de sprijin social sunt măsuri specifice unei economii instabile, departe de standardele unei țări europene.
În plus, economistul prognozează că inflația va rămâne la un nivel ridicat, peste 5%, ceea ce va eroda în continuare puterea de cumpărare a populației.
Potrivit lui Negrescu, românii vor simți lunar efectele negative ale acestei situații economice. El afirmă că, pe măsură ce prețurile cresc, banii nu vor mai acoperi necesitățile de bază, ceea ce va forța mulți oameni să recurgă la economii similare celor din anii ’90.
„2025 se anunță a fi anul covrigului. La cum arată 2025 din punct de vedere financiar, pentru mulți dintre români va fi anul în care vor mânca mai mulți covrigi ca niciodată. Înghețarea salariilor și a pensiilor, a alocațiilor pentru copii și a celorlalte forme de susținere pentru cei vulnerabili – măsuri specifice unei țări din lumea a treia, nicidecum unei economii europene – vor face ca puterea de cumpărare a oamenilor să continue să scadă pe fondul inflației care se va menține, în acest an, peste 5%.
„Lună de lună, pas cu pas, oamenii vor simți cum banii nu le mai ajung și cum viața lor devine mai scumpă. Și vor ajunge la covrigi, ca în anii ’90”, precizează acesta” a declarat Negrescu.
Măsuri ineficiente și plafonări neproductive
Negrescu critică aspru măsurile economice implementate până în prezent, cum ar fi plafonările prețurilor la energie, gaze și alimente de bază. Aceste măsuri, în opinia sa, nu doar că au fost ineficiente, dar au și creat distorsiuni suplimentare în economie. Economistul susține că lipsa unor politici reale de susținere a puterii de cumpărare va lăsa cetățenii să se confrunte singuri cu povara creșterii costurilor.
În contextul unui deficit bugetar record, estimat la peste 30 de miliarde de euro, Adrian Negrescu consideră că autoritățile vor recurge la creșteri ale taxelor și impozitelor pentru a acoperi golurile din buget. El menționează deja măsuri controversate, cum ar fi reintroducerea „taxei pe stâlp,” pe care o consideră o „aberație economică demnă de o țară bananieră”.
„Vor continua să crească taxele. La asta s-au dovedit cei mai inventivi. După reintroducerea taxei pe stâlp, o aberație economică demnă de o țară bananieră, vor urma taxe mai mari pe muncă și pe consum,” a precizat Negrescu.
Negrescu anticipează o majorare a TVA și o schimbare a modului de impozitare a veniturilor, inclusiv pentru IT-iști, care au fost până acum exceptați de la anumite taxe. Economistul estimează că impozitarea suplimentară a sectorului IT va aduce doar 300 de milioane de euro anual, o sumă infimă în raport cu dimensiunea deficitului bugetar, dar suficientă pentru a descuraja dezvoltarea acestui sector important al economiei.
Negrescu atrage atenția că o economie deja fragilă, sufocată de taxe și de lipsa de predictibilitate fiscală, riscă să intre într-un blocaj financiar profund. Reducerea consumului, scăderea investițiilor și incertitudinea fiscală vor afecta grav creșterea economică. În acest context, singurul sector care ar putea prospera în 2025, în viziunea economistului, este cel al producției de covrigi, simbolizând nivelul scăzut de trai la care vor fi reduși mulți români.
„De exemplu, de la IT-iști statul va aduna, lunar, un plus de 30 de milioane de euro, adică cam 300 de milioane pe an. Suma e infimă raportată la dimensiunea deficitului bugetar record, de peste 30 de miliarde de euro. Probabil și IT-iștii, în ritmul ăsta, vor ajunge la covrigi.
„Într-o economie sufocată de taxe, de impozite, de lipsa de predictibilitate fiscală, de scăderea consumului, a investițiilor și de blocajul financiar, un singur sector va dudui, probabil, în 2025. Cel al producției de covrigi”, conchide Negrescu.