AEP publică Ghidul de Finanțare pentru Alegerile Prezidențiale din 2025 – cum pot fi fentate reglementările

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a lansat recent Ghidul finanțării campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2025, oferind candidaților și partidelor politice un set clar de reguli și proceduri privind gestionarea fondurilor electorale.

Mandatarul financiar: o obligație esențială

Fiecare competitor electoral este obligat să desemneze și să înregistreze la AEP un mandatar financiar coordonator până la data de 3 aprilie 2025. Acesta trebuie să fie fie o persoană fizică cu calitatea de expert contabil sau contabil autorizat, fie o persoană juridică specializată în servicii de contabilitate. În cazul în care mandatarul financiar nu deține aceste calificări, competitorul electoral trebuie să încheie un contract de asistență de specialitate cu entități autorizate în domeniul contabilității. Este important de menționat că un candidat nu poate îndeplini rolul de mandatar financiar.

Limitele contribuțiilor și cheltuielilor electorale

Pentru fiecare candidat la funcția de președinte al României, limita maximă a contribuțiilor pentru campania electorală este stabilită la 20.000 de salarii de bază minime brute pe țară. Având în vedere că salariul minim brut pe țară este de 4.050 lei, valoarea maximă a contribuțiilor se ridică la 81.000.000 lei. Contribuțiile pot fi depuse în conturile bancare notificate AEP până la data de 3 mai 2025, ora 07:00, moment care marchează încheierea campaniei electorale.

Interdicții privind finanțarea campaniei

Ghidul subliniază interdicția finanțării campaniei electorale de către autorități publice, instituții publice, regii autonome, companii naționale sau societăți în care statul sau unitățile administrativ-teritoriale dețin majoritatea acțiunilor. De asemenea, este interzisă finanțarea din partea sindicatelor, cultelor religioase, asociațiilor sau fundațiilor, precum și a persoanelor fizice fără cetățenie română sau a persoanelor juridice străine. O excepție o constituie cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene cu domiciliul în România, care sunt membri ai partidului politic beneficiar al contribuției.

Transparență și conformitate în procesul electoral

Publicarea acestui ghid de către AEP are ca scop asigurarea transparenței și corectitudinii în procesul electoral, oferind tuturor participanților un cadru clar pentru desfășurarea campaniei electorale în conformitate cu legislația în vigoare.

Ghidul elegant al fentelor legale în finanțarea campaniei electorale

1. „Donatori entuziaști” din anturajul candidatului

Ce spune legea: donațiile trebuie să vină de la persoane fizice sau juridice înregistrate și cu cetățenie română sau din UE, care sunt membri ai partidului.

Fenta clasică: Candidatul nu donează direct, dar „prieteni vechi din liceu”, „rude de gradul 3” sau „colegi din Rotary Club” apar ca donatori oficiali. Fiecare pune câte 200.000 de lei, de parcă s-ar duce la supermarket. Banii sunt, în realitate, „recuperați” ulterior prin contracte sau funcții în campanie. Totul pe hârtie e impecabil.

2. Campanie mascată prin „activitate editorială”

Ce spune legea: trebuie declarate toate cheltuielile de promovare și publicitate.

Fenta elegantă: un ziar sau site de casă publică articole elogioase la adresa candidatului, dar nu din bugetul campaniei — ci pe bază de parteneriat cultural, opinii, eseuri despre „lideri autentici” și interviuri „fără legătură cu alegerile”. Bonus: articolele pot fi redistribuite de voluntari, care nu sunt plătiți oficial. BEC-ul nu are instrumente să le includă în bilanț.

3. Donații „strâns legale”* prin firme de partid

Ce spune legea: firmele nu au voie să finanțeze direct campania electorală.

Fenta adaptată: firma prietenului prietenului oferă „consultanță”, „grafică”, „asistență juridică”, dar nu facturează campaniei, ci partidului – pe alt cod CAEN. Se încadrează frumos ca „servicii curente” ale formațiunii. Câtă vreme nu se leagă strict de un material electoral, trece drept activitate de partid.

4. Materiale de campanie fabricate de „voluntari”

Ce spune legea: toate materialele trebuie declarate, împreună cu costurile lor.

Fenta bine croită: tineri entuziaști, membri de partid sau ONG-iști de ocazie, „creează” afișe, clipuri video și meme-uri… gratis. Oficial. Neoficial, sunt plătiți prin alte entități sau proiecte „civice” susținute de aceleași rețele. Dacă nu intră pe hârtiile campaniei, nu există pentru AEP.

5. Sediile de campanie gratuite… din pură generozitate

Ce spune legea: chiriile și spațiile utilizate trebuie declarate, cu contracte clare.

Fenta cu zâmbet legal: sediul de campanie e „împrumutat temporar” de un simpatizant. Nu se încheie contract, ci doar un „acord de utilizare”, fără plată. Totul e interpretabil: nu e chirie, nu e sponsorizare, e „solidaritate democratică”. Și cine să verifice dacă în spate e o înțelegere?

6. Plata indirectă a influencerilor

Ce spune legea: toate cheltuielile de promovare trebuie trecute în bilanț.

Fenta updatată 2025: influenceri plătiți prin agenții de publicitate care rulează bugete pentru altceva — branduri, campanii sociale, promoții. În paralel, aceiași influenceri fac live-uri „pe persoană fizică” în care laudă candidatul. Plata nu e „pentru campanie”, e „pe proiect”.

7. Transportul, hrana și „grija pentru echipă”

Ce spune legea: toate cheltuielile legate de logistică trebuie justificate.

Fenta de tradiție: autocarele vin „în nume propriu”, mâncarea e oferită de restaurante „partenere”, iar cazările sunt plătite de „cluburi sportive” care organizează „evenimente locale”. Se marchează perfect: activități colaterale, nu campanie. AEP nu controlează restaurantele și nici cluburile.

Banii vin, banii pleacă… dar nu lasă urme

Toate aceste metode sunt interpretări creative ale unor zone gri. Nu sunt ilegale în sine, dar pot păcăli spiritul legii. Campaniile bine antrenate au deja echipe de „optimizare financiară”, care știu să navigheze prin reguli fără să le rupă — doar să le îndoaie puțin, cât să treacă pe sub radar.

Ce rămâne? Un sistem în care câștigă nu cel mai cinstit, ci cel mai versat. Iar AEP, deși bine intenționată, joacă șah cu piese incomplete. Iar adversarii, partidele, știu bine unde sunt colțurile de umbră.

*”strâns legală” – e genul de formulare care sugerează că cineva respectă litera legii, dar o fentează pe fond. Adică… „bă, tehnic, nu poți să mă acuzi că am încălcat ceva, dar știi și tu că e o golăneală”.

Exemple clasice de chestii „strâns legale”:

• contracte mascate care n-au legătură oficială cu campania, dar o susțin indirect;
• donații făcute de interpuși, toate perfect legale, dar finanțate dintr-un singur buzunar;
• firme care oferă „servicii gratuite” în mod misterios doar în campanie electorală;
• influenceri care „din convingere” postează despre un candidat, fix în ziua când au fost plătiți pentru o campanie paralelă.

Pe scurt: „strâns legal” înseamnă că ai uns rotițele exact cât trebuie, fără să faci un zgomot care să poată fi sancționat. Iar dacă vine controlul, zâmbești și scoți toate actele. Curate.