Aeroportul Galați-Brăila, desființat la cererea URSS, a intrat în etapa studiului de fezabilitate

După ce în ultimii ani reprezentanții administrațiilor locale din Brăila și Galați  au renunțat la celebra rivalitate dintre cele două orașe (despărțite de o distanță de numai 15 km) și au luat decizia să colaboreze pentru dezvoltarea infrastructurii de transport care să scoată zona din izolare și să creeze premisele reluării dezvoltării economice, încep să prindă contur proiecte la care brăilenii și gălățenii nici nu mai îndrăzneau să se gândească.

După ce proiectul podului peste Dunăre a devenit realitate, administrațiile din Galați și Brăila au accelerat demersurile pentru construirea Aeroportului Internațional Galați-Brăila, care va fi realizat în comuna gălățeană Braniștea, la distanță egală între cele două orașe.

Un consorțiu de 17 firme vor realiza studiile și vor proiecta terminalul 

Președintele CJ Galați, Costel Fotea, a anunțat că marți au fost finalizate procedurile de desemnare a unei asocieri de firme pentru efectuarea studiului de fezabilitate al Aeroportului Internațional Galați-Brăila.

„Pentru toate aceste expertize va lucra o asociere de 17 firme, inclusiv Universitatea Dunărea de Jos din Galați. Vor fi efectuate studii topografice, studii arheologice, studii  geotehnice, studii hidrogeologice, studii de mediu, studii obstacolare și hidrologice.

Totodată, în cadrul aceluiași contract, se vor realiza și activități de proiectare pentru terminal cargo și de pasageri, proiectare piste, sisteme de instalații, sisteme de semnalizare, alarmare și alertare în caz de incendiu, instalații electrice și proiectare-relocare utilități.

Pas cu pas, document cu document, lucrăm pentru ca la Galați să fie construit un aeroport internațional de persoane și mărfuri, de care ar putea beneficia sute de mii de oameni din Galați, Brăila, Vrancea, Buzău sau Republica Moldova”, ne-a declarat președintele CJ Galați.

Proiectul are susținerea ministrului Transporturilor

În decembrie 2021, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu declara că „este nevoie de un aeroport în zona Galați – Brăila, a doua aglomerare urbană după București”.

Zona Galați-Brăila și localitățile de pe o rază de 40 km în jurul celor două orașe reprezintă o populație de 620.000 de locuitori și fiind a doua aglomerare urbană după București, ar fi atractivă pentru investitori dacă ar avea o infrastructură rutieră de transport rapid care să o lege de București și de vestul țării, dar în  lipsa aceste infrastructuri, cele două orașe rămân doar două foste centre industriale fără perspective.

Susținerea proiectului de către Ministerul Transporturilor este importantă, pentru că vine după ce Guvernul Câțu nu a dat importanță acestui obiectiv, iar ministrul Transporturilor din acel guvern, Cătălin Drulă, afirma că „oportunitatea finanțării unui aeroport în regiunea Galați – Brăila nu este identificată în priorități” și a oferit alternativa: „finanțarea construirii acestuia poate fi efectuată din bugetele autorităților locale”.

În luna mai, Autoritatea Aeronautică Civilă Română a aprobat cererea adresată de președintele CJ Galați, Costel Fotea și președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, avizând „dezvoltarea obiectivului regional Aeroport Galați – Brăila”.

Galațiul a fost primul oraș legat de București prin curse aeriene

Galațiul a avut aeroport civil și militar din perioada interbelică. Aeroportul din Galați a fost construit începând din 1921, când Majestatea Sa Regele Ferdinand a decretat de utilitate publică fondurile necesare construirii aeroportului de la Galați.

Aeroport Galati

Pe lângă hangare, ateliere, rezervoare de carburanți, instalații logistice și electrice, Aeroportul Galați avea o clădire administrativă, dar și o clădire în care erau „gara”,  un bufet, casa de bilete, vama, poliţia, magazia de bagaje, etc.

Primul pasager care a beneficiat de serviciile „Companiei Internaţionale de Navigaţie Aeriană” a fost un brăilean. Cu câteva zile înainte de deschiderea oficială a Aeroportului Galați, ploile au afectat linia ferată Buzău-Făurei-Galaţi, care devenise impracticabilă.

Nicolae Anninos, un om de afaceri brăilean, aflat la Bucureşti, trebuia să ajungă la Galați pentru încheierea unor tranzacţii, fiind în joc sume mari de bani. La solicitarea omului de afaceri, Ministerul de Război i-a permis să se deplaseze pe calea aerului de la Bucureşti la Galaţi.

A achitat suma de 1.800 de lei şi pe 15 iunie 1926 a ajuns la Aeroportul Galați cu un avion civil „De Havilland DH 9”. Pe 24 iunie 1926 s-a deschis oficial traficul intern pe ruta Bucureşti-Galaţi.

Aeroportul din Galați era în perioada interbelică cea mai importantă Bază Aeriană a României 

În cel de al Doilea Război Mondial, la aeroportul din Galați se afla „Corpul 1 Aerian”, aici funcţionând şi o „Școală de vânătoare în picaj”, cu instructori germani. La 23 august 1944, pe aeroportul din Galaţi se aflau 249 avioane de diferite tipuri.

În 1947-1948, pe Aeroportul Galaţi se efectua pregătirea practică a elevilor Școlii Militare de Aviaţie, care zburau cu aparate de tipul „IAR 27”, „IAR39” şi „IAR80”, aparate „Fleet 10G”, „Nardi 305”, iar mai târziu cu „IAK 11”, „IAK 17”, „IAK 18” și „IAK23”.

După război, aeroportul din Galaţi era un important centru de pregătire a viitorilor piloţi. Tradiţia exista deja, pentru că din 1937 aici se înfiinţase „Școala de pilotaj pentru aviaţia civilă”.

În anii 60, Aeroportul de la Galați a fost desființat la cererea rușilor, care nu acceptau un aeroport cu facilități militare în apropierea graniței URSS.