Agențiile de rating și marile bănci de investiții dau semnalul jupuirii României

Publicat: 25 ian. 2025, 12:27, de Cristian Dogaru, în ECONOMIE , ? cititori
Agențiile de rating și marile bănci de investiții dau semnalul jupuirii României

După Fitch, S&P a scăzut la rândul său perspectiva ratingului României la negativă, iar JP Morgan arată că, în contextul aspirării banilor de către economia SUA, România se află într-un club select de 4 state care riscă să rămână fără finanțare externă.

La mijlocul lunii decembrie, Fitch trăsese primul semnal de alarmă – derapajele din plan macro, în special în zona deficitului bugetar scăpat de sub control, suprapus peste capacitatea redusă a Guvernului de a colecta venituri, riscă să ducă țara la pierderea statutului de „investment grade” (economie în care investitorii își pot plasa cu riscuri rezonabile bani).

Ieri seară, aceeași mișcare a venit din partea agenției S&P Global Ratings. „Mediul politic fragmentat și incert al României va întârzia probabil agenda de consolidare fiscală a noului guvern. Cheltuielile mari înainte de alegeri au împins deficitele fiscale aproape de 8,7% din PIB în 2024 – mult peste așteptările noastre, ceea ce semnalează și provocări în controlul costurilor într-o economie în încetinire. Politicile fiscale relaxate vor menține deficitele de cont curent (CAD) largi și din ce în ce mai finanțate prin fluxuri generatoare de datorii, expunând potențial România la șocuri de încredere ale investitorilor străini. Prin urmare, am revizuit perspectiva noastră la negativă de la stabilă și am confirmat ratingurile noastre suverane de credit ‘BBB-/A-3’ pentru România”, se arată în raportul agenției de rating.

Agenția vede cum ar evolua lucrurile într-un scenariu negativ, dar și într-unul pozitiv. „Am putea reduce ratingurile dacă politicile guvernamentale, împreună cu creșterea economică redusă, ar duce la deficite fiscale mai mari decât cele așteptate pe termen mediu. În opinia noastră, acest lucru ar duce la o creștere mai abruptă a datoriei publice și a poverii dobânzilor, afectând în același timp deficitele substanțiale de cont curent ale României. Scenariu pozitiv – Am putea reveni la perspectiva stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce substanțial”.

În absența unor măsuri suplimentare, S&P consideră că deficitele nu vor scădea sub 6% din PIB înainte de 2028. Datoria publică va depăși 60% din PIB până în 2027, iar factura dobânzilor guvernamentale se va stabiliza în jurul unui nivel ridicat de 8% din venituri pe termen mediu. Depășirile persistente ale bugetului au dus la creșterea datoriei publice nominale de 2,5 ori din 2020 și la creșterea costurilor dobânzilor de peste 3 ori, crescând nevoile de refinanțare a datoriei guvernamentale. Politicile fiscale relaxate au agravat, de asemenea, dezechilibrele economice existente, cum ar fi unul dintre cele mai mari deficite de cont curent (CAD) din piețele emergente la nivel global, cu o medie de aproape 7% din PIB în următorii câțiva ani.

„Eforturile de consolidare ale noii administrații au loc într-un mediu politic polarizat – în urma anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 – și a unei perspective de creștere mai slabe, agravată de stagnarea activității economice în principalii parteneri comerciali ai României, și anume Germania. Consolidarea întârziată va menține probabil dezechilibrele macroeconomice existente ridicate pentru o perioadă mai lungă. De asemenea, ar putea duce la o întârziere suplimentară a fondurilor UE disponibile pentru România dacă eforturile de consolidare nu vor atinge corecția fiscală minimă cerută de regulile fiscale ale UE. Țara se află sub Procedura de Deficit Excesiv (EDP) a Comisiei Europene (CE) din 2020”, mai afirmă analiștii S&P.

JP Morgan a răsucit cuțitul în rană

Într-un raport apărut joia trecută, banca de investiții americană arată că piețele emergente ar putea asista la o „oprire bruscă” a fluxurilor de capital, pe fondul politicilor „America First” ale președintelui Donald Trump ce stimulează economia SUA și absorb bani din țările mai sărace, România, fiind alături de Africa de Sud, Ungaria și Malaysia, printre țările cele mai expuse, potrivit Reuters.

JP Morgan mai arată că în ultimul trimestru din 2024 au existat ieșiri nete de capital în valoare de 19 miliarde de dolari din economiile în curs de dezvoltare, fără a include China, și se așteaptă ca alte 10 miliarde de dolari să iasă în primul trimestru din 2025. „Mai simplu spus, asta ar semnala că piețele emergente mai puțin China se îndreaptă spre o stopare bruscă a finanțărilor”, subliniau analiștii băncii.

Ce înseamnă asta pentru economia României

În condițiile în care investitorii se reorientează spre economia-fanion a Vestului, pe fondul politicilor protecționiste agresive ale Administrației Trump, țările cu probleme la nivel macro vor fi taxate suplimentar dacă vor mai dori finanțare externă, iar România se află într-un context nefericit din cauza deficitelor mari și a încetinirii economiei. Sunt șanse mari ca FMI revenit în țară să impună măsuri dure, nu doar în ceea ce privește ajustările cheltuielilor publice, dar și privatizări masive pentru a echilibra bugetul statului.