Ajutor de 10 miliarde de euro pentru România și alte țări afectate de inundații: vin bani numai buni de sifonat!

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat un sprijin financiar crucial pentru țările din Europa Centrală grav afectate de inundații, inclusiv România. Ajutorul, în valoare de 10 miliarde de euro, va fi alocat din Fondul de coeziune al Uniunii Europene, ca răspuns de urgență la distrugerile provocate de condițiile meteo extreme din ultima perioadă.

Inundații devastatoare în Europa Centrală

De săptămâna trecută, Europa Centrală a fost lovită de ploi torențiale, vânt puternic și inundații care au dus la pierderea a 24 de vieți în regiune, dintre care șapte în România. Aceste fenomene meteo extreme au lăsat în urmă prăpăd, distrugând infrastructura și gospodăriile din mai multe țări afectate: Polonia, Austria, Cehia, Slovacia și România.

Planul de ajutor: fonduri de coeziune și solidaritate

Von der Leyen a subliniat faptul că Uniunea Europeană are două instrumente financiare principale pentru a sprijini țările lovite de aceste dezastre naturale: Fondul de coeziune și Fondul de solidaritate. Aceste fonduri vor fi esențiale pentru a ajuta statele membre să finanțeze reparațiile infrastructurii afectate și pentru reconstrucția zonelor devastate.

Solidaritatea europeană într-o perioadă de criză

Ursula von der Leyen a declarat că, deși devastarea provocată de inundații este sfâșietoare, solidaritatea dintre cetățenii statelor afectate a fost impresionantă. Uniunea Europeană, prin mobilizarea acestor resurse, dovedește încă o dată că solidaritatea dintre statele membre este un principiu fundamental. Fondurile vor ajuta atât la restabilirea vieților celor afectați, cât și la reconstrucția infrastructurii critice distruse de ape.

Implicații pentru România

Pentru România, acest ajutor financiar este vital, având în vedere că inundațiile au provocat pierderi uriașe în mai multe regiuni ale țării. Cele 10 miliarde de euro alocate regiunii vor contribui la refacerea drumurilor, podurilor și gospodăriilor, precum și la protejarea împotriva unor viitoare dezastre de acest tip.

Concluzie frumoasă

Sprijinul anunțat de Ursula von der Leyen reprezintă nu doar o necesitate urgentă pentru România și alte țări afectate de inundații, ci și un exemplu al puterii solidarității europene în fața unor crize climatice tot mai frecvente. Fondurile UE vor fi esențiale pentru a redresa situația din regiune și pentru a sprijini comunitățile afectate să își revină cât mai repede.

Totuși…

… dacă ne uităm la istoria gestionării fondurilor europene în România, există un tipar clar în care fondurile destinate unor cauze legitime, cum ar fi reparațiile după dezastre naturale, ajung să fie sifonate prin mecanisme complexe de corupție. Iată cum ar putea autoritățile să procedeze:

1. Licitații trucate

Unul dintre cele mai comune moduri prin care fondurile europene sunt deturnate este prin licitații trucate. Autoritățile locale sau regionale organizează licitații aparent transparente, dar câștigătorii sunt deja selectați dinainte. Companiile care obțin contractele sunt adesea apropiate de politicieni sau oficiali locali și, de obicei, supraevaluează costurile proiectelor pentru a putea sifona o parte din fonduri.

2. Firme de casă

De multe ori, fondurile sunt direcționate către firme de casă – companii controlate direct sau indirect de oameni politici sau de apropiații acestora. Aceste firme sunt contractate pentru lucrări de reconstrucție, iar calitatea lucrărilor este de multe ori sub standarde. În plus, o parte din bani sunt întorși sub formă de comisioane sau mită către cei care au facilitat accesul la contracte.

3. Supracosturi și lucrări fictive

Un alt mod de a sifona fonduri este prin supracosturi și lucrări fictive. Autoritățile locale sau contractorii pot raporta costuri umflate pentru diverse materiale și lucrări, majorând bugetul inițial. În plus, uneori se declară lucrări inexistente – de exemplu, reabilitarea unor drumuri sau clădiri care nu au fost niciodată afectate.

4. Proiecte inutile sau nefinalizate

Un alt mecanism clasic este investiția în proiecte inutile sau lăsarea acestora nefinalizate. În loc să aloce fondurile către proiecte prioritare, autoritățile pot investi în proiecte fără impact real, dar care aduc profituri companiilor implicate. În alte cazuri, proiectele sunt începute, dar lăsate intenționat nefinalizate, astfel încât banii să fie direcționați în alte părți.

5. Consultanță inutilă

Un alt mod eficient de a sifona bani este prin contractarea de servicii de consultanță inutile sau extrem de scumpe. Aici intră firme de consultanță care oferă „expertiză” pentru gestionarea fondurilor, însă prețurile sunt exagerate, iar serviciile oferite sunt adesea minimale sau chiar fictive.

6. Înțelegeri politice locale

Politica locală joacă un rol important în accesarea și distribuirea fondurilor. Acordurile și parteneriatele între baroni locali, consilii județene și primării sunt frecvente, iar acestea pot influența direct cine și cum primește contractele pentru proiecte de reconstrucție. Corupția endemică face ca aceste rețele să funcționeze eficient în detrimentul nevoilor reale ale comunităților afectate.

Sifonacii stau deja cu săculeții pregătiți

Deși fondurile UE sunt vitale pentru reabilitarea României după inundații, lipsa de transparență și corupția sistemică ridică mari semne de întrebare în legătură cu eficiența acestor ajutoare. Fără un control riguros al cheltuirii fondurilor și o supraveghere din partea instituțiilor europene, banii ar putea să dispară în buzunarele celor care au perfecționat arta sifonării resurselor publice.