Statul român dă 126 milioane euro porturilor de la Dunăre și Marea Neagră pentru a facilita exporturile ucrainene

Schemă de ajutor de stat de 126 milioane de euro adresată porturilor maritime şi interioare din România aflate la graniţa estică a Uniunii Europene (UE). Investițiile au ca scop rezolvarea supra-aglomerației din portul Constanța.

Actul normativ cu privire la ajutorul alocat porturilor de la Dunăre și Marea Neagră a fost semnat de ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu în urmă cu câteva zile. Lucrurile nu sunt, însă, chiar așa de simple, pentru că schema de ajutor intră în vigoare numai după aprobarea Comisiei Europene. De altfel, nici nu este greu de ghicit care va fi decizia UE în această privință, mai ales că de fapt se urmărește facilitarea accesului produselor ucrainene pe piețele internaționale.

Mai trebuie precizat că schema de ajutor se aplică până la data de 31 decembrie 2024, iar plățile se vor efectua până cel târziu la data de 31 decembrie 2025.

Investițiile porturilor de la Dunăre și Marea Neagră, o prioritate

Investițiile porturilor vor viza în principal suprastructura portuară de încărcare/descărcare și depozitare a mărfurilor, obiectivul fiind reducerea blocadei din zona porturilor românești ca urmare a blocării căilor navale din Ucraina și, bineînțeles a exporturilor de produse agricole ucrainene. Concret, în urma acestor investiții va deveni mai ușor accesul Ucrainei la piețele internaționale și la lanțurile de aprovizionare globale. Deci, toate eforturile merg în sensul ajutorului dat către Ucraina.

Fondurile vor fi alocate pentru următorul tip de investiții:

• investiții destinate modernizării/dezvoltării suprastructurii portuare de încărcare/descărcare/procesare și depozitare (echipamente de încărcare/descărcare/manipulare;

• facilități pentru depozitarea mărfurilor) în porturile românești maritime și interioare: Constanța, Galați, Giurgiu și/sau în porturile situate de-a lungul Canalului Dunăre—Marea Neagră (inclusiv Poarta Albă—Midia—Năvodari), de-a lungul Canalului Sulina sau în porturile din zonele Midia și Mangalia.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de grant, iar valoarea acestuia nu poate să fie mai mare de 10 milioane euro pentru fiecare întreprindere. Suma primită trebuie să reprezinte cel mult 65% din costul total, fără TVA. La un calcul simplu, aceasta înseamnă că în final pot fi finanțate cel puțin 16 proiecte de extindere a capacităților portuare de la Dunăre și Marea Neagră.

Cine poate obține finanțare

Finanțarea poate fi obținută atât prin intermediul unor proiecte individuale, cât și în parteneriat.

Fondurile pot fi obținută de către întreprinderi mici, micro, mijlocii sau mari constituite în conformitate cu legislația specifică din statul membru a cărui naționalitate o dețin, potrivit Tomis news. De asemenea, solicitanții trebuie să desfășoare activități de descărcare, încărcare, transbordare, primire și expediere a mărfurilor din navă, la navă către și din alte mijloace.

Printre condițiile pe care solicitanții trebuie să le îndeplinească se numără:

• să nu facă obiectul unui ordin de recuperare emis în urma unei decizii anterioare conform legislației în vigoare, prin care un ajutor de care au beneficiat a fost declarat ilegal și incompatibil cu piața internă
• să fi îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat și bugetului local
• reprezentantul legal nu a suferit condamnări definitive din cauza unei conduite profesionale îndreptate împotriva legii
• nu au fost subiectul unei judecăți de tip lucru judecat pentru fraudă, corupție, implicarea în organizații criminale sau în alte activități ilegale, în detrimentul intereselor financiare ale Comunității Europene.

Importanța portului Constanța pentru Ucraina

Portul Constanța este principala cale de ieșire la extern a produselor agricole din Ucraina. Anul trecut, portul a expediat 36 de milioane de tone de cereale, în creștere cu 50% față de anul precedent. Din aceste volume, cerealele ucrainene au reprezentat aproximativ 40% din total, ceea ce înseamnă 14 milioane de tone.

România își propune să mărească capacitatea de tranzit pentru cerealele ucrainene la 4 milioane de tone pe lună, după cum a declarat chiar ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu, în urma modernizării infrastructurii feroviare și rutiere în port și în jurul lui.