Alarmă fiscală: Deficitul se adâncește! Risc major pentru economia României

Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 80,87 miliarde de lei, respectiv 4,57% din PIB față de deficitul de 42,19 miliarde de lei, respectiv 2,63% din PIB aferent celor opt luni ale anului 2023. 

Ce înseamnă un deficit mai mare pentru economie

• Impact asupra datoriei publice: Un deficit mai mare necesită împrumuturi suplimentare pentru a acoperi cheltuielile, ceea ce crește datoria publică. Acest lucru poate pune presiune pe finanțele publice, ducând la o creștere a costurilor de împrumut și o posibilă deteriorare a ratingului de credit al țării.
• Posibilitatea măsurilor de austeritate: Dacă guvernul nu reușește să crească veniturile sau să reducă cheltuielile, ar putea fi necesare măsuri de austeritate, cum ar fi reducerea cheltuielilor publice sau creșterea impozitelor, afectând consumul și investițiile private.

Veniturile

Veniturile totale au însumat 375,76 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 13,7% (an/an), susținut de încasările din venituri curente – în principal contribuții de asigurări, TVA, impozit pe salarii și venit, impozit pe profit și venituri nefiscale. Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 32,89 miliarde de lei, consemnând o dinamică pozitivă de 22,1% (an/an).

Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,4%, peste evoluția fondului de salarii din economie (17,3%1), evoluția acestei categorii de încasări fiind influențată de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/20232 și Legea nr. 296/20233) și de majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (H.G. nr. 900/20234, iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/20245). Totodată, evoluții pozitive au fost înregistrate și în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (59,4%6) și aferente declarației unice (11,8%). Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende, deși în ameliorare, rămâne încă în teritoriul negativ (-1,8%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creșterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reținerea cotei de impozit de 5%).

14:58, 13.12.2024 • ECONOMIE

Este vreun indicator macro care să arate optimist în România?

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 124,86 miliarde de lei, în creștere cu 20,1% (an/an), peste evoluția fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări a fost influențată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 și Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/2024) și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform O.U.G. nr. 4/2023).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 24,25 miliarde de lei, consemnând o creștere de 20,4% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenții economici și impozitul pe profit de la bănci comerciale. Evoluția acestei categorii de încasări a fost influențată negativ de redirecționarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,4 miliarde de lei). Încasările nete din TVA7 au înregistrat 77,23 miliarde de lei, în creștere cu 16,2% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 3,1% față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (20,46 miliarde de lei în ian-aug 2024, comparativ cu 19,84 miliarde de lei în ian-aug 2023). Evoluția încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susținută și de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023, precum creșterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs), pentru dreptul de utilizare a facilităților sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență.

Veniturile din accize au însumat 27,93 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 16,3%, susținută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+22,5%), în contextul unei evoluții favorabile a consumului de carburanți. Totodată, încasările din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamică pozitivă, de 6,4%. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 35,94 miliarde de lei, înregistrând un avans de 22,0% (an/an), susținut de încasările din dividende și vărsăminte din veniturile nete ale B.N.R. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 22,94 miliarde de lei, în scădere cu 18,3% (an/an).

Cheltuielile

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 456,63 miliarde de  lei au crescut în termeni nominali cu 22,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele opt luni ale anului 2024 au înregistrat o creștere cu 2,6 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2023, de la 23,2% din PIB la 25,8% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 105,98 miliarde de lei, în creștere cu 23,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,0% din PIB, cu 0,7 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 60,87 miliarde de lei, în creștere cu 26,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 18,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 30,6% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 22,86 miliare de lei, cu 3,08 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 146,95 mld lei în creștere cu 13,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele opt luni ale anului 2024, au fost în sumă de 3,07 mld lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 13,04 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,16 mld lei) care reprezintă 24,26% din total subvenții.

Alte cheltuieli au fost de 11,08 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților potrivit Legii nr.165/2013 şi a Legii nr.164/2014.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 30,9 mld lei. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 65,03 mld lei, în creștere cu 40,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 46,24 mld lei.