Alarmă la ministerul lui Burduja! O propunere legislativă scoate la iveală riscuri majore pentru securitatea energetică

Creșterea numărului de posturi: O necesitate cu implicații financiare și de organizare

Unul dintre principalele puncte ale modificării structurilor Ministerului Energiei, instituție condusă de Sebastian Burduja, este extinderea numărului de posturi. Conform propunerilor, se intenționează crearea a 14 noi posturi destinate gestionării proiectelor de energie eoliană offshore și a altor 15 posturi în compartimente esențiale, cum ar fi Situații de Urgență, Securitate Cibernetică și Antiterorism. Aceste măsuri sunt justificate de complexitatea și volumul în continuă creștere al activităților ministerului, în contextul în care România își propune să devină un jucător important în domeniul energiei regenerabile și al securității energetice.

Totuși, într-o perioadă în care resursele financiare ale statului sunt limitate, aceste creșteri de personal vin cu un cost semnificativ. În prezent, Ministerul Energiei funcționează cu 376 de posturi, excluzând funcțiile demnitarilor, iar creșterea numărului de angajați, chiar și în condițiile unei presiuni externe crescute, ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a acestora, mai ales în condițiile unor bugete limitate și a unei economii fragilizate.

Deficiențe structurale și lipsa unor compartimente vitale

Una dintre cele mai mari vulnerabilități semnalate în documentul de proiect este absența unor structuri esențiale pentru securitatea națională. În mod particular, Ministerul Energiei nu dispune de compartimente dedicate gestionării informațiilor clasificate NATO/UE sau de unități responsabile pentru prevenirea și combaterea terorismului și a atacurilor cibernetice. Aceste lacune sunt alarmante, mai ales având în vedere vulnerabilitatea sectorului energetic în fața riscurilor externe și interne. Conform reglementărilor naționale și internaționale, ministerul ar trebui să aibă o structură clară, dedicată protejării și gestionării informațiilor clasificate, însă această funcționalitate nu există, ceea ce creează un cadru favorabil exploatării potențialelor breșe de securitate.

Totodată, lipsa unui departament dedicat gestionării situațiilor de urgență, care să se ocupe exclusiv de crizele energetice, lasă România vulnerabilă la orice tip de perturbare majoră. Sectorul energetic reprezintă un pilon esențial al economiei naționale și al securității statului, iar gestionarea eficientă a unei crize energetice necesită o pregătire constantă și un răspuns rapid, coordonat și specializat.

Separarea compartimentelor și necesitatea unei specializări clare

Un alt punct important din proiectul de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 316/2021 este propunerea de separare a Compartimentului Situații de Urgență de alte structuri, cum ar fi Compartimentul Infrastructură Critică sau Situații Speciale. Această separare este văzută ca o necesitate, având în vedere complexitatea și importanța fiecărei funcții. Situațiile de urgență, în special în domeniul energetic, necesită răspunsuri rapide, strategii bine definite și echipe dedicate, iar compartimentele care se ocupă de infrastructura critică trebuie să fie gestionate separat, pentru a asigura o mai bună coordonare și eficiență în fața crizelor.

De asemenea, specializarea clară a fiecărei funcțiuni în parte este esențială pentru a asigura o reacție promptă și eficientă. Fără această separare, riscul unui răspuns incoerent și întârziat la crizele energetice și de securitate rămâne unul semnificativ.

Gestionarea informațiilor clasificate și riscurile cibernetice

Una dintre marile provocări identificate în documentul de modificare este gestionarea informațiilor clasificate NATO/UE. Ministerul Energiei are responsabilitatea de a proteja aceste informații, însă absența unui compartiment dedicat pentru acest domeniu pune în pericol securitatea națională. Sectorul energetic al României este esențial pentru stabilitatea economică și militară a țării, iar protejarea datelor sensibile este un factor crucial în prevenirea atacurilor externe sau interne.

În plus, riscurile cibernetice sunt din ce în ce mai evidente. Cu un număr tot mai mare de infrastructuri critice interconectate și digitalizate, România se află într-un pericol constant de a deveni ținta atacurilor cibernetice. Fără un departament specializat în securitatea cibernetică, ministerul riscă să rămână nepregătit în fața acestor amenințări, iar infrastructura energetică ar putea deveni o țintă ușoară pentru atacuri care pot perturba sau chiar paraliza sistemul național energetic.

Absența unei structuri antiteroriste dedicate

Într-o perioadă în care amenințările teroriste la adresa infrastructurilor critice sunt în continuă creștere, absența unei structuri dedicate antiterorism în cadrul Ministerului Energiei este o altă vulnerabilitate semnificativă. Sectorul energetic, mai ales în ceea ce privește centralele nucleare, rețelele de distribuție a energiei și alte infrastructuri sensibile, reprezintă o țintă potențială pentru atacuri teroriste. Fără o unitate specializată în prevenirea și combaterea terorismului, România riscă să devină vulnerabilă în fața unor astfel de amenințări, iar impactul asupra siguranței naționale ar putea fi devastator.

Comandamentul Energetic Național: O măsură necesară, dar neterminată

În prezent, România dispune de un Comandament Energetic Național doar pe perioada iernii, ceea ce nu este suficient pentru a gestiona crizele energetice care pot apărea pe tot parcursul anului. Documentul propune înființarea unui Comandament Energetic Național permanent, care să monitorizeze continuu sectorul energetic și să asigure un răspuns rapid și coordonat la orice tip de criză. În acest moment, gestionarea crizelor energetice se face pe baza unor structuri ad-hoc, ceea ce îngreunează intervențiile eficiente în situații de urgență.

Crearea unui astfel de comandament ar însemna o mai bună coordonare a acțiunilor între instituțiile implicate în gestionarea sectorului energetic, precum și o mai mare eficiență în prevenirea și combaterea posibilelor crize.

Deficiențele în gestionarea crizelor energetice

Una dintre marile provocări ale Ministerului Energiei este lipsa unor proceduri clare și a unei structuri specializate pentru gestionarea crizelor energetice majore. Aceasta se referă nu doar la crizele naturale, cum ar fi cele determinate de condițiile meteorologice extreme, dar și la crizele de securitate, cum ar fi atacurile cibernetice sau teroriste. Fără un personal suficient de specializat și o organizare clară, ministerul riscă să fie depășit de amploarea unei astfel de crize, iar efectele pot fi devastatoare pentru întreaga țară.

Schimbări preconizate

Având în vedere cele de mai sus, Ministerul Energiei a propus un proiect de hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 316/2021 privind organizarea și functionarea Ministerului Energiei. Modificările preconizate în cadrul instutuției, conform documentului, sunt următoarele: