Alegătorii din Kârgâzstan au aprobat prin referendum o reformă constituțională ce acordă puteri mai mari președintelui

Alegătorii din Kârgâzstan au aprobat cu o largă majoritate o reformă constituţională ce acordă puteri mai mari preşedintelui şi permite actualului şef al statului, Sadâr Japarov, să candideze pentru un al doilea mandat, conform rezultatelor preliminare ale unui referendum desfăşurat duminică, informează France Presse şi EFE.

După numărarea a 97,50% din buletinele de vot, a reieşit că 79,27% dintre alegători s-au pronunţat în favoarea noului sistem prezidenţial, potrivit datelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale.

Participarea a fost scăzută, dar a depăşit pragul de 30% necesar pentru aprobarea referendumului, a declarat presei vicepremierul Ulugbek Karmâşakov. „Referendumul este validat”, a spus el.

Kârgâzii au fost chemaţi să se pronunţe asupra mai multor amendamente la Constituţie în acelaşi timp, printr-o singură întrebare: aprobaţi legea care o schimbă, da sau nu.

06:28, 07.11.2024 • POLITICĂ

Nicolae Ciucă, despre cum va fi la conducerea țării: Voi fi un președinte care respectă Constituția, înainte de toate

19:41, 29.10.2024 • POLITICĂ

Nicolae Ciucă are planuri mari: În momentul în care voi fi ales preşedinte, voi lua decizia ca salariul să-l donez Asociaţiei Militarilor Veterani şi Veterani cu Dizabilităţi

Reforma constituțională

Sistemul politic asupra căruia kârgâzii au trebuit să voteze va apropia Kârgâzstanul, cea mai pluralistă, dar şi cea mai instabilă dintre ţările din regiune, de vecinii săi cu regimuri autoritare sau de Rusia. Noua constituţie va institui sistemul prezidenţial în detrimentul celui parlamentar în vigoare din 2010, o reformă care a primit critici internaţionale, deoarece acordă puteri excesive preşedintelui şi ameninţă separarea puterilor şi statul de drept.

Reforma constituţională aboleşte în special mandatul prezidenţial unic de şase ani, introdus în 2010 după ce doi şefi de stat succesivi au fost îndepărtaţi pe fondul derivei clienteliste şi autoritare. În schimb, preşedintele va putea exercita două mandate de cinci ani, iar puterile parlamentului vor fi reduse, cu un număr de deputaţi redus de la 120 la 90. Noua constituţie creează şi un nou organism „consultativ şi de coordonare”, Kurultai sau Adunarea Populară, cu puteri largi şi controlată de şeful statului.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE ) şi Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei au deplâns absenţa unor „consultări publice semnificative şi incluzive şi a unei dezbateri în parlament” asupra textului. Cele două instituţii spun, de asemenea, că sunt îngrijorate de „rolul şi prerogativele prea importante ale preşedintelui” pe care le prevede noua constituţie.

De acum înainte preşedintele nu va determina doar structura şi componenţa guvernului, ci va conduce şi va controla activităţile Executivului. De asemenea, el va putea să numească şi să demită pe cont propriu întreaga administraţie de stat şi oficiali cheie, inclusiv cabinetul de miniştri şi procurorul general. El va juca, de asemenea, un rol important în numirea şi revocarea judecătorilor, va putea să dizolve consiliile locale şi să prezinte propuneri legislative şi referendumuri, care până acum intrau în sfera parlamentului.

Actualul preşedinte, Sadâr Japarov, un populist în vârstă de 52 de ani care a ajuns la putere în octombrie în contextul unei mişcări violente de protest şi a câştigat alegerile prezidenţiale anticipate în ianuarie cu aproape 80% din voturi, a încercat de atunci să-i îndepărteze pe rivalii săi politici. Doi dintre adversarii săi la alegerile prezidenţiale, precum şi un fost prim-ministru au fost arestaţi în săptămânile de după vot.

Rivalii lui Japarov numesc noua constituţie „han-stituţia”, deoarece conferă preşedintelui puteri comparabile cu cele ale unui han.

Reforma a fost dezvoltată şi adoptată de Parlament în câteva luni, iar organizaţiile internaţionale au criticat-o nu doar pentru că acordă prea multă putere preşedintelui, ci şi pentru că procesul a avut loc în timp ce ţara aşteaptă noi alegeri legislative. Rezultatul scrutinului parlamentar din 4 octombrie a fost anulat în urma unor ample proteste în capitală după ce opoziţia a denunţat o fraudă ce a declanşat o criză gravă în ţară.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la sfârşitul lunii februarie, cu ocazia vizitei lui Sadâr Japarov la Moscova, că speră că reforma constituţională va consolida stabilitatea şi relaţiile bilaterale dintre Moscova şi Bişkek.