Alegeri în Găgăuzia, autonomia din Republica Moldova în care 98% din locuitori vor apropierea de Rusia

Duminică vor avea alegerile pentru desemnarea bașcanului, adică a guvernatorului Unității Teritoriale Autonome (UAT) Găgăuză, formată la începutul anilor 90 în sudul Republicii Moldova și care este organizată în baza unei legi adoptate de Parlamentul Republicii Moldova în 1994.

O comunitate de turci ortodocși, aduși de Rusia în sudul Basarabiei în urmă cu 200 de ani

Găgăuzia este locuită de o populație de peste 200.000 de etnici de origine turcă, însă de confesiune creștin ortodoxă. UAT Găgăuzia e formată din 30 de comune și 3 orașe, capitala fiind la Comrat. Cea mai apropiată de România este localitatea Cișmichioi, situată la 23 km de Vama Giurgiulești, dintre România, Moldova și Ucraina. Adică, la 33 km de Galați.

Cu privire la originea găgăuzilor, e acreditată ideea că sunt turci stabiliți în Bulgaria, unde s-au convertit la creștinismul ortodox. În Bulgaria erau numiți turci găgăuzi. În 1812 când Bugeacul a trecut de la stăpânirea otomană la Rusia, rușii au izgonit turcii și tătarii din sudul Basarabiei și au colonizat zona cu găgăuzi aduși din estul Bulgariei, dar și cu un cotingent de bulgari.

În 1906, când a avut loc o răscoală țărănească, a fost proclamată „Republica Autonomă din Comrat”, dar Rusia a desființat republica după 5 zile. După intrarea Basarabiei în URSS, găgăuzii au fost supuși la o rusificare forțată.

Precedentul din 1906, când găgăuzii și-au declarat autonomia, dar și rusificarea forțată din perioada URSS-ului, sunt cele două componente care complică și astăzi situația politică din Găgăuzia.

Pentru funcția de bașcan se confruntă 8 candidați, 7 independenți (unii susținuți de socialiști) și candidata Partidului Șor

Duminică vor avea loc alegerile pentru desemnarea bașcanului UAT Găgăuzia. Actualul bașcan, Irina Vlah, a avut două mandate și nu mai are dreptul la al 3-lea. În alegerile se vor confrunta 8 candidaţi. Potrivit „Ziarului de Gardă” de la Chișinău aceștia sunt: Serghei Cimpoeş, Nicolai Dudoglo, Grigorii Uzun, Victor Petrov, Mihail Formuzal, Dmitri Croitor, Serghei Cernev şi Evghenia Guţul. Unii dintre candidații „independenți” sunt susținuți de socialiști, dar se află în cursă și o candidată a Partidului Șor, partidul care a adus pe străzile din Chișinău sute de protestari „cumpărați” din orașele și satele basarabene.

Evghenia Guțul este candidata Partidului Șor la funcția de bașcan. La finalul campaniei, Partidul Șor mizează tot pe impresionarea mulțimilor și a programat pentru vineri, 28 aprilie, trei concerte încheiate cu focuri de artificii în principalele localități, Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești.

„Independentul” Grigorii Uzun a fost deputat în Parlamentul Moldovei din partea Partidului Socialiștilor (PSRM). Deși candidează independent, simbolul lui Uzun e asemănător cu cel al PSRM care a și anunțat oficial susținerea sa.

Victor Petrov, jurist și om de afaceri, participă la alegeri cu programul „Găgăuzia visurilor mele”. Împreună cu soția are o avere de 6-7 milioane lei, patru companii, terenuri, imobile, un Porsche Carrera, un Porsche Cayenne și o Skoda Superb. Petrov este susținut de deputatul PSRM, Vasile Bolea, chiar dacă liderii PSRM i-au cerut lui Bolea „să respecte hotărârea Comitetului Executiv al PSRM privind susținerea candidatului independent Grigorii Uzun”.

Dumitru Croitor a fost bașcan al Găgăuziei în perioada 1999-2002, dar și-a depus demisia înainte de încheierea mandatului sub presiunea administrației comuniste. Ulterior a fost ambasadorul Republicii Moldova în Turcia.

Seghei Cernev este cel de-al 6-lea candidat independent din cursa electorală din Găgăuzia. El este de profesie jurist, iar anterior a fost deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei. Serghei Cimpoieș al 7-lea candidat independent pentru funcția de bașcan, este fondatorul și directorul unei companii. Nicolai Dudoglo a fost primar al Comratului și deputat al PDM, dar a renunțat la mandatul de deputat după ce conducerea partidului i-a cerut explicații cu privire la implicarea sa în organizația „Noua Găgăuzie”, contrară politicii PDM. Mihail Formuzal, fost bașcan al Găgăuziei în perioada 2006 – 2015 candidează independent, fiind susținut de primarul din Vulcăneşti, Victor Petrioglu.

Maia Sandu despre candidații la alegerile din Găgăuzia: „mai degrabă agenţi ai Federaţiei Ruse”

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat miercuri seara, într-o emisiune televizată, că mulţi candidaţi la funcţia de başcan al Găgăuziei sunt „mai degrabă agenţi ai Federaţiei Ruse decât politicieni care îşi doresc să lucreze pentru cetăţeni”. Ea s-a referit și la vizita președintelui Tatarstanului, Rustam Minnihanov, care venea în vizită la Comrat la invitația unuia dintre candidați (Victor Petrov), dar a fost oprit pe Aeroportul din Chișinău.

„Ceea ce am văzut în cadrul acestei vizite este imixtiune într-un proces de alegeri din Republica Moldova cu influenţa Federaţiei Ruse şi din păcate cu foarte mulţi dintre candidaţii de acolo, mai degrabă agenţi ai Federaţiei Ruse decât politicieni care îşi doresc să lucreze pentru cetăţenii din Autonomia Găgăuză”, a spus Maia Sandu, citată de NewsMaker.

Oamenii Kremlinului, opriți să participe la campania electorală din Găgăuzia. Moscova acuză „subminarea relațiilor moldo – ruse”!

Războiul din Ucraina a „bruiat” campania electorală pentru că, din cauza restricțiilor, au lipsit „ambasadorii” Moscovei, care foloseau campania electorală din Găgăuzia pentru a consolida influența Rusiei în autonomie.

La alegerile din 2015, Comratul, capitala Găgăuziei, a fost vizitat de mari personalități de la Moscova, de la politicieni la sportivi și cântăreți, al căror mesaj comun a fost că Găgăuzia trebuie să fie strâns legată de Federația Rusă.

Acum a încercat să se implice în campanie liderul din Tatarstan, Rustam Minnihanov, invitat de Petrov să participe, la Comrat, la primul congres internațional al diplomației populare (?!) „Prietenia popoarelor 2023”. Minnihanov a fost oprit pe aeroportul din Chişinău, iar asta a generat furia purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care a acuzat autoritățile de la Chișinău de „subminarea relațiilor moldo-ruse”.

„Considerăm decizia autorităților moldovenești drept un alt pas neprietenos nu doar față de Tatarstan și Găgăuzia, dar și față de Rusia”, a comentat Zaharova.

UAT Găgăuzia este guvernată după legile Republicii Moldova și propriile regulamente și are propriile instituții publice

În 1989, în contextul declinului URSS, găgăuzii erau îngrijorați de implicațiile pe care le-ar avea pentru ei unirea Moldovei cu România. În august 1990, a fost declarată „Republica Autonomă Comrat”, dar inițiativa nu a fost aprobată de Guvernul de la Chișinău. În decembrie 1990, mișcarea separatistă „Gagauz Halkı” (Poporul Găgăuz), a proclamat „Republica Găgăuză”, dar Guvernul Moldovei nu a aprobat nici această tentativă. Însă în 1994, Parlamentul Moldovei, dominat de Partidul Democrat Agrar al lui Petru Lucinschi, partid de stânga, a recunoscut autonomia găgăuzilor și a aprobat Legea nr 344/23.12.1994, privind „statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)”.

În UAT Găgăuzia sunt respectate drepturile și libertățile prevăzute de Constituția Moldovei. Uniunea este guvernată în baza legilor Republicii Moldova, dar și în baza Regulamentului Găgăuziei.

UAT Găgăuzia are propriul drapel și propriile instituții, care lucrează în corelare cu cele naționale. Procuratura Găgăuziei e condusă de un procuror general numit de la Chișinău la propunerea Adunării Generale a Găgăuziei. La fel funcționează o Direcţie de Justiţie a Găgăuziei, o Direcţie a Afacerilor Interne dar și Direcţia de Informaţii şi Securitate a Găgăuziei. Principala ramură economică este agricultura, în special viticultura.

98% dintre găgăuzi sunt împotriva aderării la UE și vor ca Moldova să facă parte din Uniunea Vamală Rusia-Belarus

Un referendum organizat în februarie 2014 a conturat opțiunile comunității găgăuze cu privire la politica externă a Republicii Moldova. Întrebările au fost tendențioase, referendumul a fost declarat ilegal de justiție, dar până la urmă a fost organizat și prezența la urne a fost de 70,4%.

La întrebarea „Sunteți pentru autodeterminarea Găgăuziei în cazul în care Moldova și-ar pierde independența (și s-ar reuni cu România)?”, au votat „da” 68.023 de alegători, adică 98,9%.

Pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană au votat „da” 1.718 de alegători, iar „împotrivă” au votat 66.643, adică 97,4%.

La întrebarea despre aderarea Moldovei la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan au votat „da” 68.182 de alegători și „împotrivă” 1.057.

Titluri din presa de limbă rusă: „Găgăuzii iau mitralierele din beciuri”

În martie 2018, presa din Republica Moldova relata despre un apel („Salvați-ne de România”) adresat de mai mulți lideri ai găgăuzilor către președintele Turciei, Recep Erdogan, care urma să viziteze Republica Moldova și Găgăuzia. „Adevărul de Moldova” relata despre un articol al „Nezavisemaya Gazeta”, al cărui titlu, „Гагаузы достают из подвалов автоматы”, se traduce prin „Găgăuzii iau mitralierele din beciuri”.

În articol se vorbea despre faptul că „în satul Tomai, Ceadâr-Lunga, s-au adunat toţi primarii din localităţile autonomiei găgăuze pentru a condamna acţiunile unioniste din ţară”.

„Jurnaliştii ruşi scriu că Găgăuzia este contra unirii Republicii Moldova cu România, iar <<propaganda unirii>> se poate termina cu un conflict în sudul republicii”, relata „Adevărul de Moldova”, care mai preciza că „fostul preşedinte al <<Sovietului Suprem>> (Adunarea Populară din Găgăuzia -n red) Mihail Kindeghelean, a declarat pentru <<Nezavisemaya gazeta>> că în Moldova locuiesc nu doar moldoveni, dar şi reprezentanţii altor etnii, precum găgăuzi, bulgari, ruşi, ucraineni: <<Ei doresc în România? Găgăuzii nu vor, iar bulgarii vor fi alături de noi, dacă Moldova va fi lichidată. Noi vom lupta pentru păstrarea independenţei Republicii Moldova, care reprezintă casa noastră>>”.

În contextul războiului din Ucraina, aceste opinii radicale s-au ponderat, dar nu au dispărut. Miza alegerilor de duminică este și o schimbare în opinia publică din Găgăuzia.