Alegeri Prezidențiale 2025: cronica unei zile de foc – 15 Martie 2025
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/03/nebunia-candidaturilor-1.jpg)
15 martie 2025 a fost ziua în care scena politică românească a vibrat sub presiunea termenului limită pentru depunerea candidaturilor la alegerile prezidențiale programate în luna mai. A fost o zi marcată de depuneri de candidaturi, retrageri neașteptate, validări, respingeri și contestații, reflectând complexitatea și tensiunea momentului.
Depuneri de Candidaturi la BEC
În această zi agitată, mai mulți candidați și-au depus oficial dosarele la Biroul Electoral Central (BEC):
- Silviu Predoiu: Fostul șef al Serviciului de Informații Externe (SIE) și-a depus candidatura din partea Partidului Liga Acțiunii Naționale (P.L.A.N.), subliniind experiența sa în domeniul securității naționale.
- Daniel Funeriu: Fostul ministru al Educației a intrat în cursă ca independent, promițând reforme substanțiale în sistemul educațional și o abordare tehnocrată a guvernării.
- Anamaria Gavrilă: Lidera Partidului Oamenilor Tineri (POT) și-a depus candidatura, declarând că demersul ei este unul „de conjunctură” și că nu recunoaște alegerile prezidențiale din mai ca fiind legitime, dorind să „redea românilor turul 2 înapoi”.
- Remus Pricopie: Rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) a anunțat cu trei ore înainte de închiderea perioadei de depunere a candidaturilor că își va depune candidatura fără a avea numărul necesar de semnături, ceea ce ar putea duce la invalidarea acesteia.
Retrageri surprinzătoare
Ziua a fost marcată și de retrageri neașteptate:
Anton Pisaroglu: Consultantul politic și fost consilier al lui Călin Georgescu a anunțat că nu își mai depune candidatura, deși susține că a strâns peste 210.000 de semnături. El a criticat liderii AUR și POT, George Simion și Anamaria Gavrilă, acuzându-i că „n-au înțeles nimic din pact” și că „n-au ales strategia cea adevărată”.
Validări și respingeri de candidaturi
BEC a analizat dosarele depuse și a luat următoarele decizii:
-
Candidaturi validate:
- Elena Lasconi: Reprezentanta USR și primar al municipiului Câmpulung a fost validată în cursa prezidențială.
- Cristian Terheș: Europarlamentar și lider al Partidului Conservator Național Român, a fost, de asemenea, validat de BEC.
- Lavinia Șandru: Candidatura sa a fost acceptată oficial în cursa electorală.
- George Simion: Liderul AUR a fost înregistrat drept candidat oficial.
- John-Ion Banu-Muscel: Candidatura sa independentă a fost acceptată.
-
Candidaturi respinse:
- Diana Iovanovici-Șoșoacă: Candidatura sa a fost respinsă, BEC luând în considerare hotărârea Curții Constituționale (CCR) de anul trecut.
- Matei Vanea: A încercat să candideze independent, însă dosarul său a fost respins.
- Paul Ispas: Candidatura sa nu a fost acceptată.
- Constantin Vieriu: Dosarul său nu a îndeplinit condițiile necesare.
- Maria Marcu: Candidatura sa independentă a fost respinsă.
Contestații și decizii ale Curții Constituționale
Mai multe contestații au fost depuse atât la BEC, cât și la Curtea Constituțională a României (CCR):
Victor Ponta: Contestațiile depuse împotriva înregistrării candidaturii sale independente au fost respinse de CCR, menținându-i candidatura validă.
Reacții și declarații
Deciziile BEC și CCR au generat diverse reacții din partea candidaților și a societății civile:
- Anamaria Gavrilă: După depunerea candidaturii, a declarat că demersul ei este unul „de conjunctură” și că nu recunoaște alegerile prezidențiale din mai ca fiind legitime, dorind să „redea românilor turul 2 înapoi”.
- Anton Pisaroglu: În anunțul retragerii sale, a criticat liderii AUR și POT, George Simion și Anamaria Gavrilă, acuzându-i că „n-au înțeles nimic din pact” și că „n-au ales strategia cea adevărată”.
- Diana Iovanovici-Șoșoacă: După respingerea candidaturii sale, a acuzat autoritățile de subminarea democrației și a declarat că va contesta decizia la CCR, considerând-o nedreaptă și motivată politic.
- George Simion: După validarea candidaturii sale, a afirmat că se așteaptă la o luptă dificilă și că forțele politice tradiționale încearcă să-l elimine din competiție prin „manevre subterane” și „atacuri orchestrate”. El a susținut că este singurul candidat care reprezintă „vocea adevărată a românilor” și că se va lupta până la capăt împotriva „sistemului corupt”, promițând o campanie electorală „pe stradă, alături de popor”, și nu în studiourile televiziunilor „vândute intereselor străine”.
Mizele și tensiunile din spatele scenelor
Ultima zi de depunere a candidaturilor nu a fost doar un spectacol birocratic, ci un moment în care alianțele s-au destrămat, trădările au ieșit la iveală, iar strategiile ascunse au devenit evidente. A fost ziua în care s-a conturat în mod real tabloul competiției electorale, cu toate jocurile de culise, frustrările și marile mize politice.
Un aspect important al acestei zile a fost retragerea lui Anton Pisaroglu, care a lăsat loc întrebărilor despre negocierile de ultim moment din zona naționalist-conservatoare. Plecarea sa din cursă, deși anunțată cu un ton acuzator la adresa lui George Simion și Anamaria Gavrilă, a fost interpretată ca un semn că gruparea din spatele său fie nu a reușit să-și impună un candidat unic, fie că a fost constrânsă să facă un pas în spate din motive strategice.
Pe de altă parte, Diana Șoșoacă, care a devenit de-a lungul anilor un simbol al contestării radicale, s-a văzut eliminată din competiție, iar reacțiile sale au fost previzibil explozive. Contestarea deciziei BEC și promisiunea că va lupta „până în pânzele albe” au menținut-o în atenția publicului, chiar dacă șansele de a reveni în cursă sunt minime.
Contestații și incertitudini înaintea campaniei
După încheierea perioadei de depunere a candidaturilor, urmează etapa contestațiilor la Curtea Constituțională. Câteva dosare sunt deja vizate pentru atacuri din partea adversarilor politici, iar CCR va avea de analizat spețe complicate, în care se intersectează dreptul electoral cu mizele politice.
Candidatura lui Victor Ponta a fost contestată sub pretextul problemelor sale academice și al trecutului său controversat, însă CCR a respins până acum toate sesizările. În schimb, candidatura lui George Simion rămâne una dintre cele mai sensibile, cu mai multe contestații bazate pe acuzațiile de extremism și poziționare anti-europeană.
În paralel, există și zvonuri că alte candidaturi ar putea fi retrase înainte de startul oficial al campaniei, fie în urma unor negocieri politice, fie ca urmare a unor decizii interne ale partidelor.
Tabloul final al cursei pentru Cotroceni
Cu toate aceste răsturnări de situație, cursa pentru Cotroceni capătă o dinamică neașteptată. Candidatul favorit al partidelor de guvernare, Crin Antonescu, se confruntă cu un peisaj electoral mult mai imprevizibil decât se aștepta, cu un Victor Ponta care își joacă ultima carte politică, un George Simion care mizează pe un electorat furios și radicalizat și o Elena Lasconi care speră să atragă segmentul reformist.
În zilele următoare, toate aceste mișcări se vor clarifica, iar validările definitive ale candidaturilor vor marca începutul unei campanii care promite să fie una dintre cele mai tensionate și polarizate din istoria recentă a României. Dacă ziua de 15 martie a fost doar un preambul, atunci ceea ce urmează va fi cu siguranță un spectacol politic de proporții.
În urma excluderii lui Călin Georgescu din cursa prezidențială, peisajul electoral s-a modificat semnificativ. Conform celor mai recente sondaje, candidații cu cele mai mari șanse de a accede în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din mai 2025 sunt:
- Nicușor Dan: Primarul general al Capitalei, recent intrat în cursa prezidențială, este creditat cu intenții de vot între 25,4% și 29%.
- Crin Antonescu: Fost președinte al Senatului și candidat susținut de coaliția de guvernare, are o susținere electorală situată între 15,8% și 24%.
Alți candidați, precum Elena Lasconi, George Simion și Victor Ponta, înregistrează procente mai mici în intențiile de vot, situându-se sub pragul de 10%.
Având în vedere aceste date, este probabil ca turul al doilea să se desfășoare între Nicușor Dan și Crin Antonescu, în funcție de evoluția campaniei electorale și de dinamica preferințelor electoratului.