Alegeri prezidențiale și referendum R. Moldova. Presa internațională: „Un vot se negociază între 50 și 100 de euro”

Aproximativ 2,7 milioane de moldoveni sunt chemați la vot duminică. Alegerile prezidențiale de duminică, combinate cu un referendum pentru constituționalizarea aspirației țării de a adera la Uniunea Europeană, reprezintă un moment istoric pentru Moldova și președintele ei, Maia Sandu, în ciuda voinței Kremlinului de a împiedică această țară de a adera la UE.

Curaj, este ceea ce scrie La Tribune: Într-o perioadă în care mulți lideri politici sunt absenți, acesta este primul lucru care te lovește când o întâlnești pe Maia Sandu. Nu e de mirare că compatrioții ei, obosiți de ani de corupție și confiscarea puterii de către oligarhii pro-ruși ai țării, au ales în urmă cu patru ani cu un procent de 57% să aibă încredere în această femeie puternică, competentă și remarcabil de calmă. Mică de statura și cu o voce mereu liniștită, puternică în convingerile ei, reușește să convingă. 

Jurnaliștii de la Tribune amintesc de perioada în care Maia Sandu a fost ministrul Educației (2012- 2015), și-a avut idee fantastică de a instala camere în centrele de examen, reducând astfel corupția din școli cu 50%.

Prim-ministru în 2019, și-a văzut căderea guvernului pentru că îndrăznise să pună sub semnul întrebării metodă de numire a procurorilor. Aleasă președinte în 2020, ea a continuat de atunci să facă reforme pentru că țara ei să se întoarcă cu hotărâre către Europa. Din acest motiv, referendumul care se desfășoară astăzi, împreună cu încercarea  de a fi realesa pentru un al doilea mandat, este aproape mai important decât votul prezidențial în sine.

„Sunteți pregătit să modificați Constituția pentru a reflecta dorința Moldovei de a adera la Uniunea Europeană? » putem citi pe buletinele de duminică.

Nu am putea fi mai clari. Deși Moldova, cu doar 3 milioane de locuitori, este cea mai săracă țară din Europa, dorința ei de a părăsi sfera de influență rusă este evidentă, mai ales de la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei vecine.

„Un vot se negociază între 50 și 100 de euro” în Moldova. Alegerile prezidențiale au loc sub ochiul Moscovei– notează într-un reportaj, Franceinfo.

Aproximativ 2,7 milioane de moldoveni sunt chemați la vot duminică. Un vot sub tensiune ridicată, peste care atârnă umbra Kremlinului.

Corupție, „cazul numărul 1” pentru poliție

Directorul poliției naționale, Viorel Cernauteanu, chiar și după douăzeci și șapte de ani de serviciu, pare uluit de „pregătirea” și „întinderea” mijloacelor puse în aplicare pentru a perturba alegerile.

„Este problema noastră numărul 1 Toți lucrează la asta: poliția, serviciile secrete, parchetul național anti-criminal organizat…”, spune el pentru Franceinfo.

Cernauteanu arată jurnaliștilor francezi un fișier pe tabletă. Schimburi pe mesaje Telegram, fotografii, date, locații și o piramidă cu diferite niveluri de implicare. Până în prezent, împreună cu oamenii lui au identificat deja 130.000 de moldoveni care au primit bani pentru a vota „nu” la referendum și pentru a susține un candidat pro-rus.

„Se negociază un vot între 50 și 100 de euro”, spune Viorel Cernăuțeanu. O sumă departe de a fi neglijabilă în cea mai săracă țară de pe continentul european, unde salariul mediu lunar a fost de 630 de euro în 2023.

Publicația germane ZDF Heute titrează: Cum Rusia folosește Transnistria în beneficiul său

Moscova încearcă să influențeze alegerile prezidențiale și referendumul UE din Moldova. Transnistria devine arena politicii de putere a Kremlinului.

Transnistria este o parte separatistă a Republicii Moldova care s-a separat unilateral la începutul anilor 1990 după un scurt război și de atunci a dus o existență întunecată în estul Moldovei: cu propriul guvern, propria armată și chiar propria monedă – ruble transnistrene.

2.000 de soldați ruși sunt staționați aici și păzesc un depozit masiv de arme în nord. Forțele de securitate moldovenești nu au acces în Transnistria.

Ceea ce pare inofensiv face parte din politica dură de putere a Kremlinului. Președintele pro-european al Moldovei, Maia Sandu, este inamicul. Rusia vrea să o împiedice să fie realeasă și să-și continue cursul către UE. Kremlinul derulează o campanie masivă de dezinformare, în special pe rețelele de socializare. Occidentul este demonizat ca fiind corupt moral.

Voturi afectate de acuzații de ingerință rusă titrează DW, explicând că înainte de alegeri, autoritățile moldovenești au declarat că au descoperit o schemă masivă de cumpărare a voturilor care presupunea că implică milioane de dolari din Rusia.

Poliția l-a acuzat pe Ilan Sor, un om de afaceri fugar și fost politician care trăiește în Rusia, că încearcă să plătească alegătorii pentru a susține un anumit candidat la președinție și a vota „nu” la referendumul UE. Sor, care a fost condamnat în lipsă pentru fraudă anul trecut, se află sub sancțiuni occidentale și neagă faptele sale.

Poliția a avertizat săptămâna aceasta că până la un sfert din buletinele de vot ar putea fi afectate de factorul rusesc. Autoritățile au mai spus că au descoperit un plan care presupunea să fie duși sute de oameni în Rusia pentru a fi instruiți să organizeze revolte și să creeze „dezordine în masă” în Moldova.

Maia Sandu a emis în mod repetat avertismente cu privire la eforturile Rusiei de a se amestecă în vot – acuzații pe care Moscova le-a respins.

Radioul polonez, Polskie Radio 24 notează: Scopul Rusiei este schimbarea guvernului din Moldova. Un oligarh care a fugit în Rusia provoacă probleme în țară

Interesele Rusiei în Moldova sunt reprezentate de tabăra llan Șor. Este un oligarh fugar, căutat pentru participarea sa la celebrul „furt de un miliard”. El rămâne în Rusia – spune Piotr Oleksy (Institutul Europei Centrale) pentru polskieradio24.pl.

Înainte de alegerile prezidențiale, Moscova a lansat o serie de instrumente: dezinformare, un val de știri false și cumpărarea de voturi. Pentru Kremlin, aceasta este prima etapă a operațiunii, următoarea etapă sunt alegerile parlamentare de anul viitor. Scopul Rusiei este schimbarea guvernului din Moldova.

Publicația spaniolă El Pais anunță: Moldova își testează rezistența la influența rusă la urne. Sunt două căi posibile: la vest, Europa; la est, Rusia

Moldova (2,5 milioane de locuitori) sărbătorește duminică un dublu eveniment electoral care va măsura amploarea influenței ruse în fosta republică sovietică, precum și starea de sănătate a europenismului la moldoveni. Alegătorii sunt chemați la urne pentru, pe de o parte, să voteze la prezidențiale, favorită fiind actuala șefă a statului, Maia Sandu și, pe de altă parte, să arate prin referendum dacă susțin sau resping procesul care deschide aderarea la Uniunea Europeană. Potrivit ultimelor sondaje, aproximativ 65% dintre alegători sunt în favoarea UE.

Votul în Moldova se învârte în jurul Europei și Rusiei, titrează Il Post Italia

Este destul de comun ca o țară candidată să indice un referendum ca o garanție democratică suplimentară a procesului de aderare, dar acest lucru se întâmplă în mod normal la sfârșitul alegerilor. Acum, însă, experții consideră că Maia Sandu încearcă să legitimeze procesul de aderare, să întărească exigențele forțelor pro-europene. Potrivit ultimelor sondaje, 63 la sută dintre moldoveni sunt în favoarea aderării la Uniune.

Deznodământul, însă, este incert: în Moldova este o emigrare puternică a generațiilor tinere, iar printre vârstnici mulți mențin poziții pro-ruse. Există, de asemenea, o minoritate semnificativă de oameni vorbitori de limbă rusă care urmăresc mass-media și propaganda rusă. Există și un teritoriu, Transnistria, care formal face parte din Moldova, dar s-a proclamat de mult timp independent și este foarte aproape de Rusia.

Aproximativ 2,7 milioane de moldoveni trebuie să aleagă între unsprezece candidați, printre care și președintele în funcție, pro-occidental Maia Sandu. Dar un alt adversar, al cărui nume nu este tipărit pe buletine de vot, s-a alăturat campaniei: Moscova