Alertă de la CE: Proiectul cablului energetic submarin în Marea Neagră încalcă legislația UE. Rolul României

Comisia Europeană a comunicat oficial României și Ungariei, state membre UE, că există suspiciuni cu privire la conformitatea cu legislația Uniunii Europene a Acordului semnat între România, Ungaria, Azerbaidjan și Georgia în decembrie 2022, referitor la realizarea unui cablu energetic submarin în Marea Neagră.

Documentul guvernamental consultat de Profit.ro arată că este important deoarece proiectul vizează construirea unui cablu submarin de aproximativ 1.200 de kilometri lungime și capacitate de transfer de 1.000 MW, care să conecteze rețelele de energie din Caucazul de Sud cu cea a Europei continentale, facilitând astfel aducerea de energie regenerabilă produsă de azeri și georgieni în UE, Balcani și Republica Moldova.

De asemenea, Bulgaria a exprimat recent intenția de a se alătura proiectului cablului submarin. Conform documentului, Comisia Europeană a solicitat adăugarea unei clauze în acord care să confirme că obligațiile Uniunii Europene și ale Ungariei și României ca state membre UE au prioritate față de prevederile acordului.

Guvernul român intenționează să propună modificarea textului conform cererii Comisiei Europene în cadrul celei de-a 8-a reuniuni ministeriale a țărilor implicate în acord, ce va avea loc în curând la București. Este necesară aprobarea scrisă a tuturor părților semnatare pentru implementarea modificării. În paralel, se pregătește înființarea unei companii de tip joint-venture pentru proiectul cablului submarin, la care vor participa operatorii sistemelor energetice din România, Azerbaidjan, Georgia și Ungaria. Un memorandum în acest sens a fost semnat în luna mai a acestui an între Transelectrica (România), AzerEnerji (Azerbaidjan), Georgian State Electrosystem (Georgia) și MVM (Ungaria).

Participarea Transelectrica la capitalul companiei joint-venture necesită aprobarea acționarilor operatorului, controlat de statul român prin Secretariatul General al Guvernului (SGG). Propunerea va fi discutată în cadrul AGA extraordinare a Transelectrica din săptămâna viitoare. Joint-venture-ul își va avea sediul în România, la București, și va fi constituit ca o societate cu răspundere limitată (SRL).

Operatorii de transport și sistem din cele patru țări vor deține participații egale, fiecare contribuind cu o sumă de cel mult 1 milion de euro și propunând câte un administrator. Este posibilă implicarea altor entități relevante desemnate de alte state, cu acordul unanim al fondatorilor și al guvernelor acestora. Cablul în curent continuu pe ruta Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria a ajuns în faza de studiu de fezabilitate.

Următorii pași includ operaționalizarea companiei de proiect, accesarea finanțării europene și luarea unei decizii finale de investiții după finalizarea documentației tehnice. Pentru România, noua interconectare va oferi acces la o piață nouă, va consolida securitatea sistemului energetic național și va facilita accesul la energie mai ecologică și la un preț mai avantajos pentru toți cetățenii români, conform declarațiilor ministrului român al Energiei, Sebastian Burduja, făcute în primăvară.

Conform unei estimări preliminare a operatorului de transport și sistem din Georgia, costul total al investiției necesare pentru construirea cablului submarin ar putea depăși 2 miliarde de euro, iar operaționalizarea acestuia ar putea avea loc la sfârșitul anului 2029.