Alertă energetică pentru România: Scenariile crizei de gaze și impactul geopolitic

Factorul geopolitic: Oprirea gazelor rusești către UE

Unul dintre cele mai severe scenarii de risc identificate în evaluările comune ale Uniunii Europene este oprirea completă a furnizării de gaze rusești către UE, conform documentului ”PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale în România”. Începând cu 1 octombrie 2022, acest scenariu a fost simulat în cadrul unor analize de risc realizate de JRC (Comisia Comună de Cercetare), care au vizat impactul global al unei astfel de întreruperi. Rezultatele au indicat faptul că acest scenariu are o probabilitate ridicată de a se materializa și un impact semnificativ asupra securității aprovizionării cu gaze naturale în Europa.

Pentru a înțelege mai bine acest impact, JRC a realizat 48 de simulări pentru a analiza diverse strategii de gestionare a crizelor (cooperante și necooperante), profilurile de consum de gaze (istoric între 2015 și 2021) și capacitatea de stocare subterană a gazelor. În scenariul cel mai pesimist, unde aprovizionarea cu gaze din Rusia este oprită complet, deficitul de gaze ar putea atinge valori alarmante, iar țările din UE, inclusiv România, ar trebui să aplice măsuri de raționalizare a consumului și să identifice surse alternative de aprovizionare.

Reducerea cererii de gaze: Reglementări UE și scenarii adiționale

În încercarea de a preveni crizele energetice, Uniunea Europeană a implementat Regulamentul (UE) 2022/1369, care impune reducerea cererii de gaze cu 15% între 1 august 2022 și 31 martie 2023. Scenariile de reducere a cererii au fost simulate în diferite variante (scăderi de 5%, 10% și 15%), pentru a evalua impactul acestora asupra aprovizionării cu gaze naturale în fiecare stat membru al UE, inclusiv România. Astfel, în cazul unei reduceri de 15%, scenariile simulând diverse condiții de consum și aprovizionare au indicat că România ar putea economisi până la 1 miliard de metri cubi de gaze, dar la un cost economic semnificativ și cu impact asupra sectorului industrial și al populației.

Pe lângă scenariile de reducere a cererii, au fost luate în considerare și alte surse de risc, cum ar fi întreruperile de aprovizionare din alte regiuni, precum Algeria și Norvegia, care reprezintă furnizori importanți pentru Europa. De exemplu, o întrerupere totală a furnizării de gaze din Algeria timp de două luni ar putea duce la un deficit semnificativ de gaze, mai ales în timpul iernii, atunci când cererea este mai mare.

Grupurile de risc și impactul asupra României

În ceea ce privește grupurile de risc la care România face parte, analiza a identificat trei scenarii de risc majore: Ucraina, Transbalcanic și Caspic. Fiecare dintre acestea are implicații directe asupra securității energetice a României și subliniază necesitatea unui plan de acțiune bine coordonat.

Grupul de risc Ucraina

Grupul de risc Ucraina se concentrează pe aprovizionarea cu gaze din est, în special din Ucraina, țară care a fost direct afectată de conflictul militar. Într-o astfel de situație, România ar putea înregistra o scădere a consumului de gaze cu până la 1 miliard de metri cubi în scenariul cooperant, în timp ce scenariul necooperant ar putea duce la o reducere de 6,3 miliarde de metri cubi. Aceste evaluări arată importanța unei strategii de gestionare a stocurilor pe termen lung și a colaborării între statele din grupul de risc.

Grupul de risc Transbalcanic

În cadrul Grupului de Risc Transbalcanic, România ar putea înfrunta un deficit de gaze de aproximativ 3,9 miliarde de metri cubi în cazul unui scenariu necooperant, iar acest deficit ar putea ajunge până la 7,8 miliarde de metri cubi în cazul unui consum mai mare de gaze. În schimb, într-un scenariu cooperant, deficitul ar fi mult mai mic (doar 2,2 miliarde de metri cubi), însă România ar fi totuși nevoită să adopte măsuri pentru a compensa deficitul de gaze.

Grupul de risc Caspic

Scenariile referitoare la Grupul de Risc Caspic indică o reducere medie a consumului de gaze de până la 19,5 miliarde de metri cubi în cadrul unei strategii de gestionare a stocurilor pe termen lung, cu abordare necooperantă. În România, aceasta ar însemna o reducere de aproximativ 1,5 miliarde de metri cubi pe parcursul iernii, ceea ce ar putea afecta grav furnizarea gazelor către consumatori, dar și economia.

Scenarii specifice pentru România

În cadrul evaluărilor naționale de risc, România a fost supusă unor scenarii specifice, care au analizat posibilele perturbări în aprovizionarea cu gaze naturale. În acest sens, Ministerul Energiei a definit mai multe scenarii de risc, incluzând:

1. Deficitul de import în timpul iernii: În cazul în care furnizorii de gaze externe opresc livrările în perioada de vârf al consumului de iarnă, România ar putea înregistra un deficit de până la 17 milioane de metri cubi de gaze pe zi. Acest deficit ar trebui acoperit prin raționalizarea consumului în rândul consumatorilor neprotejați.
2. Perturbări tehnice: În cazul unor defecțiuni ale Sistemului Național de Transport (SNT) sau ale depozitelor de gaze, România ar putea să nu dispună de suficient gaz pentru a acoperi cerințele de consum, ceea ce ar putea conduce la o penurie temporară de gaze. Se estimează că în astfel de situații deficitul ar putea ajunge până la 15 milioane de metri cubi de gaze pe zi.
3. Condiții meteo extreme: Scenariile care implică temperaturi extrem de scăzute pentru perioade îndelungate (7-8 zile) ar putea reduce drastic livrările de gaze, având un impact direct asupra stocurilor și asupra aprovizionării cu gaze. Astfel, România ar putea înregistra un deficit semnificativ de gaze, cu implicații grave asupra economiei și confortului populației.

Concluzii și recomandări

Evaluările de risc realizate pentru România indică faptul că țara noastră se află într-o poziție vulnerabilă în fața unor crize energetice majore. Oprirea furnizării de gaze rusești și perturbările cauzate de conflictele geopolitice sau de condițiile meteo extreme ar putea duce la deficite semnificative de gaze, cu impact asupra economiei și vieții de zi cu zi a cetățenilor. În acest context, România trebuie să își întărească infrastructura energetică, să îmbunătățească strategia de stocare a gazelor și să adopte măsuri de reducere a cererii pentru a face față unei eventuale crize.

De asemenea, cooperarea între statele din UE și implementarea unor mecanisme de solidaritate în caz de criză sunt esențiale pentru asigurarea securității energetice pe termen lung. Numai printr-o abordare integrată și coordonată la nivel european, România și Uniunea Europeană vor putea depăși provocările unei crize energetice globale.