Alertă pentru Bruxelles: Românii vor cheltui fără control în următorii ani

În documentul intitulat „Planul bugetar-structural pe termen mediu 2025-2031”, trimis de Guvernul României la Bruxelles, se conturează o imagine alarmantă a viitorului financiar al țării.

Acest plan relevă o tendință îngrijorătoare de creștere necontrolată a cheltuielilor publice, contrar angajamentelor de austeritate și responsabilitate fiscală asumate anterior. Astfel, se preconizează că cheltuielile statului vor continua să se extindă, punând în pericol stabilitatea economică a României și generând riscuri semnificative pentru bugetul național. Analiza detaliată a acestui document scoate în evidență provocările majore cu care se va confrunta România în anii următori, dacă nu se adoptă măsuri corecte și eficiente în gestionarea resurselor publice.

Ipoteze de cheltuieli: o realitate contrastantă

Cheltuielile de personal: un focar de presiune financiară
Una dintre cele mai semnificative surse de cheltuieli ale bugetului național este reprezentată de cheltuielile de personal. Prognozele arată că, deși se estimează o reducere a acestor cheltuieli de la 9,3% din PIB în 2025 la 8,3% în 2031, în practică, această scădere se va realiza cu dificultate. Creșterile salariale acordate în 2024 se vor resimți profund în buget, generând presiuni suplimentare asupra cheltuielilor curente. Deși se discută despre introducerea unor indicatori de performanță și despre o posibilă restructurare a facilităților pentru anumite categorii de personal, este evident că majorările salariale, în special în sectorul public, au un impact semnificativ asupra deficitului bugetar.

Cheltuieli cu bunurile și serviciile: o expansiune fără controale
Se preconizează că cheltuielile cu bunurile și serviciile vor rămâne constante, având o pondere de aproximativ 5% din PIB. Totuși, datele actuale sugerează că, fără măsuri eficiente de digitalizare și centralizare a achizițiilor publice, aceste cheltuieli vor continua să crească, alimentând o povară fiscală și mai mare. Rămânerea pe aceeași traiectorie bugetară fără reforme structurale nu va face decât să contribuie la un deficit și mai mare.

Asistența socială: o povară crescândă
Un alt aspect îngrijorător este domeniul asistenței sociale, unde se estimează o scădere a ponderii cheltuielilor de la 12,7% din PIB în 2025 la 10,7% în 2031. Totuși, această reducere pare nerealistă, având în vedere că indexarea pensiilor cu 13,8% în 2024 va exercita o presiune constantă asupra bugetului. În plus, reforma pensiilor, care este de așteptat să aibă un impact semnificativ, nu va face decât să agraveze povara bugetară, transformând această categorie de cheltuieli într-un veritabil obstacol pentru stabilitatea financiară a statului.

Investiții publice: o iluzie de creștere

Pe de altă parte, cheltuielile pentru investiții publice ar putea părea promițătoare, estimându-se că vor atinge un maxim de 7,9% din PIB în 2025. Însă această proiecție este înșelătoare, având în vedere că, după finalizarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se așteaptă o scădere treptată a acestor cheltuieli. Această scădere va afecta grav capacitatea statului de a susține dezvoltarea infrastructurii și de a răspunde nevoilor economice ale populației. Investițiile în infrastructură sunt esențiale pentru creșterea economică, iar reducerea lor va crea deficiențe pe termen lung, afectând nu doar economia, ci și calitatea vieții cetățenilor.

Consecințele deficitului bugetar: un cerc vicios

Una dintre cele mai îngrijorătoare consecințe ale creșterii cheltuielilor publice este amplificarea deficitului bugetar. Previziunile arată o creștere a cheltuielilor cu dobânzile, care se estimează că vor ajunge de la 2% din PIB în 2025 la 3,5% în 2031. Aceasta reprezintă o consecință directă a acumulării datoriei publice, ceea ce va crea un cerc vicios. Cu cât statul se îndatorează mai mult, cu atât cheltuielile pentru serviciul datoriei vor crește, lăsând mai puține resurse disponibile pentru investiții esențiale și pentru servicii publice. Acest fenomen nu face decât să amplifice riscurile economice și să submineze încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a gestiona eficient fondurile publice.

O cale periculoasă: îngrijorări pentru viitor

Pe scurt, proiecțiile bugetare pentru perioada 2025-2031 indică o tendință îngrijorătoare de creștere a cheltuielilor statului, contrar angajamentelor oficiale de austeritate și responsabilitate fiscală. Această situație nu doar că compromite stabilitatea fiscală a țării, dar amenință și capacitatea statului de a asigura servicii esențiale pentru cetățeni. În loc să se îndrepte spre o gestionare mai prudentă a resurselor publice, România se află pe o cale care duce spre un adevărat dezmăț bugetar, cu consecințe imprevizibile pentru viitorul economic al națiunii.

Această tendință de cheltuieli bugetare crescute necesită o revizuire profundă a politicilor fiscale și o angajare fermă în reforme structurale care să asigure o gestionare responsabilă a resurselor publice. În caz contrar, ne putem aștepta la o erodare a încrederii în instituțiile statului, la creșterea tensiunilor sociale și, în cele din urmă, la o criză economică care ar putea avea efecte devastatoare asupra întregii societăți. România are nevoie urgentă de o abordare mai judicioasă în gestionarea bugetului său, altfel va plăti un preț scump pentru lipsa de responsabilitate fiscală.