Alina Gorghiu: „Registrul traficanților de droguri va fi un mijloc de identificare”

Ministrul Justiţiei a susținut, într-o conferinţă de presă la Parlament, că „problema drogurilor este una complexă şi nici soluţia nu este una facilă ci tot una complexă”. 

”Partea bună este că societatea românească vorbeşte despre o problemă majoră. Până acum am fost uşor surprinsă că ne e frică să discutăm despre flagelul existent în Româia. Consumul de droguri şi traficul de droguri sunt teme despre care se discuta doar accidental, astăzi, din cauza unor drame, a unor tragedii, discutăm serios şi cred că se poate şi mai serios, despre această problemă”, a arătat Alina Gorghiu, precizând că această problemă fost ridicată de preşedintele Klaus Iohannis la nivel de CSAT. 

Gorghiu a precizat că vineri s-a discutat despre problema drogurilor, într-o întâlnire cu toţi decidenţii politici, şi concluzia a fost că ”orice resursă este necesară pentru DIICOT, pentru Poliţie, pentru a reuşi să diminueze traficul de droguri, pentru a pune piedică acestui fenomen”. Ea a precizat că le-a cerut colegilor din sistemul judiciar să îi comunice resursele de care au nevoie, dacă e nevoie de procurori, de resursă materială, de logistică. 

”Vom sprijini aceste autorităţi, aceste instituţii, astfel încât activitatea lor să nu fie afectată de lipsa de resurse”, a mai spus Alina Gorghiu, precizând că este ”război asimetreic cel al statului cu traficul de droguri, pentru că este o diferenţă de la cer la pământ între resursele puse la bătaie”. 

Ministrul Justiţiei a prezentat datele din raportul Agenţiei Naţionale Antidrog pe 2022, publicat în februarie 2023, care arată că 10,7% din cei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii. ”Asta înseamnă, ţinând cont de datele de la INS (..), că în 2021 aveam un număr de 1,6 milioane”, a spus Alina Gorghiu. 

Ministrul Justiţiei a subliniat că numărul nu este real, pentru că nu toţi declară că au coonsumat droguri, din motive pe care le putem înţelege. 

”A coborât vârsta de consum la 12 ani, pe substanţele psihoactive, şi la 13 ani pentru canabis şi ecstasy. ”De altfel, 1% dintre elevi au debutat în consumul de canabis la 13 ani sau mai devreme”, a arătat Gorghiu, adăugând că la nivel regional, pe Bucureşti-Ilfov, a crescut consumul oricărui tip de drog ilicit de la 13,9% în 2013, la 23,7% în 2019. 

”De la an la an, acest comportament de consum aproape se dublează, sunt date oficiale din raportări ale instituţiilor statului”, a menţionat Alina Gorghiu.

Ministrul Justiţiei a mai afirmat că, la nivel naţional, cel mai întâlnit drog este canabisul, cel mai traficat și consumat drog în ultimii ani în România. ”Acest consum de canabis a crescut în principal în categoria de vârstă 15-34 ani, dar şi în rândul populaţiei şcolare, 1% dintre elevi debutează cu consumul de canabis la 13 ani sau mai devreme”. 

Ea a afirmat că alte droguri consumate în România sunt cocaina, ecstasy, heroina, iar în cazul heroinei, o treime dintre consumatori se află în calupul de vârstă 35-39 de ani, peste 80% dintre ei locuind în Capitală. 

Ministrul a declarat că în primele 6 luni ale anului 2023, 495 de persoane au fost condamnate definitiv pentru infracţiuni legate de droguri.  

Gorghiu susține că le-a propus colegilor ei o măsuri concretă legată de registrul traficanţilor, pe modelul registrului agresorilor sexuali. 

”Acest Registru va reprezenta un mijloc de cunoaştere, de identificare, de supraveghere operativă a persoanelor care au comis infracţiuni din sfera traficului ilicit de droguri. Am putea să ştim localitatea, deplasarea, modalitatea în care trafichează acele droguri, mijlocul folosit. Aceste date pot fi transmise cu celeritate tuturor agenţilor de poliţie. (..) În opinia noastră, reprezintă o soluţie în vederea prevenţiei recidivei”, a afirmat Alina Gorghiu.