Alina Gorghiu: ”Statul român a avut dreptate”. Decizia CJUE în privința strategiei fugarului Paul de România

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, transmite că ”statul român a avut dreptate”, după ce ”CJUE a stabilit clar că justiția din Franța nu a procedat corect în dosarul privind mandatul european de arestare pe numele fugarului Paul-Philippe al României”.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunţat, luni, în procedura întrebărilor preliminare cu care a fost sesizată de către instanța din România, a anunțat ministrul Alina Gorghiu.

„Statul român a avut dreptate. CJUE a stabilit clar că justiția din Franța nu a procedat corect în dosarul privind mandatul european de arestare pe numele fugarului Paul-Philippe al României”. ”Mulțumesc tuturor instituțiilor române și celor care au înțeles că fenomenul fugarilor trebuie tratat serios, indiferent de statul care trebuie să îi predea. Mesajul meu ca ministru este că, din respect pentru justiția din România, fiecare fugar trebuie adus înapoi în țară, trebuie să-și execute pedeapsa în penitenciarele din România. Vă asigur că vom continua să facem orice demers necesar pentru ca justiția să meargă până la capăt”, transmite ministrul Justiției.

Ministrul Alina Gorghiu mai precizează pe Facebook: ”Refuzul executării mandatului european de arestare (MEA) de către o autoritate de executare nu atrage refuzul de către un alt stat membru.

13:50, 06.11.2024 • ECONOMIE

CJUE a decis că ajutorul acordat de România companiei TAROM e compatibil cu piața internă

07:16, 01.11.2024 • ECONOMIE

Comisia Europeană pierde la CJUE, în fața Intel, 1,06 miliarde de euro. Amenda aplicată firmei din SUA a fost anulată

Instanța de executare a unui MEA nu poate refuza executarea acestuia pe motivul că procesul-verbal în care s-a consemnat depunerea jurământului de către un judecător care a participat la condamnare nu mai poate fi găsit. Exact motivul pentru care instanța din Franța a refuzat predarea fugarului.

Autoritatea judiciară de executare nu poate refuza executarea MEA pe baza informațiilor privind condițiile de detenție din penitenciarele din statul membru emitent pe care le-a obținut fără a solicita informații autorității judiciare emitente (instanța din România în acest caz)”.

În acest sens, ministrul Justiției menționează că:

• În ultimele 12 luni, România a oferit peste 850 garanții cu privire la condițiile de detenție ce vor fi asigurate persoanelor ce fac obiectul acestui tip de procedură.
• În 2023, în sistemul penitenciar de la noi au fost date în folosință 1282 de locuri noi și pentru 2996 de camere au fost efectuate reparații curente și de întreținere.
• Anul acesta se preconizează crearea a aproximativ 3100 de locuri noi de cazare.

Completul CJUE, din care a făcut parte și președintele Koen Lenaerts, a decis că magistrații dintr-un stat membru UE nu pot refuza extrădarea către România a fugarilor pe motiv că autoritățile române nu găsesc procesul-verbal prin care judecătorii care i-au condamnat pe respectivii fugari au depus jurământul.

”Autoritatea judiciară de executare a unui mandat european de arestare emis în vederea executării unei pedepse nu poate refuza executarea acestui mandat de arestare întemeindu‑se pe motivul că procesul‑verbal de depunere a jurământului unui judecător care a aplicat această pedeapsă nu poate fi găsit sau pe împrejurarea că un alt judecător din cadrul aceluiași complet ar fi depus jurământul numai la numirea sa în calitate de procuror”, se arată în decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Paul de România s-a prevalat de această strategie când a contestat în Franța mandatul de extrădare emis de România. În 2023, Paul de România a invocat în fața justiției din Paris, unde s-a fugit din România, că unul dintre magistraţii din completul de la Înalta Curte nu ar fi depus jurământul  în urmă cu 25 de ani.