Alina Gorghiu susține egalitatea de gen: 40 de ani. Cam atât va dura să vedem egalitatea dintre bărbați și femei
Alina Gorghiu, ministru al Justiției din România, a exprimat o viziune profundă și realistă asupra progresului egalității de gen, subliniind că atingerea acestui obiectiv ar putea dura până la 40 de ani, dacă ritmul actual al schimbărilor rămâne constant. Ea și-a exprimat speranța că poate nepoatele noastre vor trăi într-o lume echitabilă, dar a subliniat necesitatea unor măsuri rapide și concrete pentru a accelera această schimbare.
Aceste măsuri, în opinia sa, sunt esențiale nu doar pentru protejarea și promovarea femeilor, ci și în domenii critice precum securitatea. Alina Gorghiu a participat la Reuniunea ministerială „Femeile, Pacea și Securitatea”, organizată în cadrul celei de-a 79-a Adunări Generale a ONU, unde a adus în discuție eforturile României în această direcție.
Măsuri concrete adoptate de România
Gorghiu a subliniat faptul că România a adoptat deja al doilea Plan Național de Acțiune și a doua Strategie Națională privind Femeile, Pacea și Securitatea în luna august. Aceste documente strategice reprezintă pași concreți pentru asigurarea unei mai bune protecții și implicări a femeilor în sectorul de securitate, un domeniu în care egalitatea de gen este esențială.
Un element cheie al abordării României, a explicat Gorghiu, este desemnarea unui ofițer ca punct focal național și numirea de consilieri de gen în toate instituțiile din sectorul de securitate. Prin această strategie, se asigură o monitorizare și implementare eficientă a măsurilor adoptate.
De asemenea, un grup de lucru național este responsabil de supravegherea acestor procese, ceea ce demonstrează un angajament ferm în direcția promovării egalității de gen în domeniul securității.
„40 de ani. Cam atât va dura să vedem egalitatea dintre bărbați și femei. În acest ritm, poate nepoatele noastre vor vedea o lume echitabilă. Noi avem datoria să adoptăm măsuri rapide, concrete de protejare și promovare a femeilor – inclusiv în domeniul securității.
Am participat ieri la Reuniunea ministerială în domeniul Femeile, Pacea și Securitatea, în marja celei de-a 79-a Adunare Generală a ONU. România a adoptat deja în august al doilea Plan Național de Acțiune și a doua Strategie Națională privind femeile, pacea și securitatea.
Abordarea României funcționează: avem un ofițer ca punct focal național. Am nominalizat consilieri de gen în toate instituțiile din sectorul de securitate. Există un grup de lucru național pentru monitorizarea implementării acestuia”, a declarat ministrul.
Refugiații ucraineni și violența împotriva femeilor
Un punct crucial al discursului său l-a constituit impactul războiului din Ucraina asupra femeilor refugiate. Gorghiu a oferit o statistică impresionantă, subliniind că, de la începutul conflictului, peste 10 milioane de refugiați ucraineni au traversat granița României, ceea ce echivalează cu populațiile unor țări precum Grecia sau Suedia.
Majoritatea acestora sunt femei, ceea ce face ca prevenirea și combaterea violenței sexuale, alături de protejarea femeilor din taberele de refugiați, să fie priorități de vârf în Planul Național de Acțiune pentru Femei, Pace și Securitate.
„Războiul este la granița României. Iar de la începutului lui, peste 10 milioane de refugiați ucraineni au traversat România. Aceasta este populația unor țări precum Grecia sau Suedia. Este mai mult decât populația din Austria sau Norvegia. Marea majoritate sunt femei.
Acesta este motivul pentru care în Planul nostru național de acțiune FPS prevenirea și combaterea violenței sexuale și protejarea femeilor din taberele de refugiați sunt priorități de top”, a mai declarat Alina Gorghiu.
Alina Gorghiu a amintit, de asemenea, de recenta întâlnire de la Vilnius, unde miniștrii justiției din Europa au discutat despre crimele comise împotriva femeilor și copiilor în contextul războiului. Gorghiu a subliniat faptul că violul este utilizat frecvent ca armă de război, o realitate cutremurătoare care impune o reacție fermă din partea comunității internaționale. Ea a susținut crearea cât mai rapidă a unui Tribunal pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei, subliniind importanța aducerii liderilor ruși în fața justiției pentru aceste crime.