Alpha Bank România și o ,,băncuță de buzunar”, singurele bănci grecești rămase în România

În ultimii zece ani, băncile grecești au dispărut din România, rând pe rând, prin falimente, absorbții în alte bănci, sau pus și simplu după ce banii deponenților au fost devalizați de acționari.

Falimentul răsunător al băncii Bancpost a fost primul care a zguduit piața. Acționarii au fugit cu banii. Activele păguboase ale BP, și clienții acesteia, au fost preluate de Banca Transilvania.

Al doilea crah, cu reverberații până la banca mamă, a fost al băncii Banca Românească, preluată ulterior de banca de import-export a României, Eximbank, care s-a redenumit Exim Banca Românească.

20:21, 16.11.2024 • ECONOMIE

Patria Bank, profit net de peste 27 de milioane de lei, în trei trimestre din 2024

19:15, 01.10.2024 • ECONOMIE

Bursa începe luna octombrie în scădere. BRD trage piaţa în jos, acţiunile Banca Transilvania cresc şi domină tranzacţiile

În piața locală, pe lângă Alpha Bank, mai operează o ,,băncuță de buzunar”, Vista Bank, cu o cotă de piață de 1,61 la sută,  controlată de un armator grec, care a cumpărat cumpărat sucursala românească a Credit Agricole, aparținând Grupului Credit Agricole , din Franța. Proprietarul Vista Bank, Vardinogiannnis din Grecia, cu afaceri în mai multe domenii, inclusiv transportul maritim, s-a extins ulterior pe segmentul bancar.

Datele Băncii Naționale a României arată că băncile grecești râmase pe piața locală vor coborî mult sub o cotă de 2 la sută, după ce și Alpha Bank va fi preluată de grupul UniCredit, din Italia.

Alpha Bank de abia își mai trage și ea sufletul, înainte să clacheze definitiv.

Banca se află în proces de fuziune prin absorbție cu UniCredit Bank, în viitoarea bancă, Alpha urmând a mai deține în România 9 la sută din acțiuni.

În ultimii ani, tendința de consolidare a sistemului bancar românesc este tot mai dinamică.

Ponderea băncilor cu capital majoritar românesc, privat sau de stat, a crescut, iar în 2024 este posibil ca acesta să depășească 35%.

Ascensiunea ponderii capitalului românesc în total sector bancar se datorează, în principal, achizițiilor făcute de Banca Transilvania (Ideea Bank și OTP Bank), ceea ce va conduce la o cotă de piață de până la 24 la sută a BT.

Banca de economii, CEC Bank, instituție cu capital majoritar de stat, modernizată cu sisteme IT performante, și cu reactivarea multor dintre sucursalele Casei de Economii ceaușiste, a ajuns deja să dețină locul trei în piață din punct de vedere al activelor în 2024, prin creștere organică, CEC Bank a ajuns la o cotă de 10,4 la sută.

De asemenea, înființarea Băncii de Investiții și Dezvoltare S.A., prin hotărâre de guvern, va permite capitalului majoritar de stat să mai încorporeze ceva din totalul activelor bancare din România.

Actul constitutiv al Băncii de Investiții și Dezvoltare – S.A. (BID), prevede facilitarea accesului la finanţare pentru întreprinderi mici şi mijlocii, asigurarea accesului la finanţare pentru proiecte de infrastructură viabile şi atragerea capitalului privat în investiţii, sprijinirea procesului de accesare şi utilizare a fondurilor europene şi a efectului de multiplicare asociat, furnizarea de asistenţă tehnică.

Capital social subscris este de 3 miliarde lei, din care capitalul vărsat la înregistrarea băncii la Registrul comerțului este de 119 milioane lei, diferența urmând a se achita în două tranșe, până la finalul anului 2024.

BID a fost înfiinată ca societate pe acțiuni de tip închis, instituție de credit, persoană juridică de drept privat, deținută pe toată perioada de funcționare de statul român, prin Ministerul Finanțelor, în calitate de acționar unic, sub supravegherea Băncii Naționale a României, cu repectarea prevederilor Regulamentului nr.4/2023 emis de BNR care reglementează cerinţele privind evaluarea adecvării membrilor organului de conducere şi a persoanelor care deţin funcţii-cheie în cadrul băncii de dezvoltare.

Exim Banca Românească, aflată pe locul opt din punct de vedere al activelor deținute, cu o cotă de piață de 3,27 la sută, este un alt pion important în evoluția sistemului bancar românesc. Nu este exclus ca banca să se uite către noi achiziții în sistemul bancar, în aceeași idee de consolidare a ponderii capitalului autohton.

Băncile cu acționar austriac și francez râmân dominante pe piața din România, dar și aici au loc mișcări care prevăd vânzări sau achiziții.

BCR Erste și Raiffeisen Bank și BRD Societe Generale sunt și ele pe primele locuri, din sistem, după active.

Acestea au cote importante de piață în România. BCR Erste, 13,92 la sută, 10,1 la sută cotă de piață BRD și 8,7 la sută Raiffeisen Bank.

BRD și Raiffeisen Bank iau în calcul vinderea unor sucursale din România, în cadrul programelor mai ample de restructurare pe care le au

Dacă BRD se va vinde, astfel cum circulă informații, cota de piață a băncii, de 10,1 la sută ar majora consistent ponderea capitalului deținut în sistemul bancar din România.

BRD ar putea fi achiziționată de Grupul KBC. Asta ar însemna apariția unui nou jucător, și intrarea capitalului belgian în ponderea sistemului bancar, undeva pe locul patru, după capitalul românesc (privat și de stat), austriac cu 23 la sută în prezent, italian cu peste 14 la sută.

Dacă Raiffeisen Bank se va vinde, către cea mai mare bancă din Polonia, PKO, va apărea, de asemenea, un nou capital, cel polonez, iar polonezii de la PKO ar ajunge pe locul cinci în funcție de capitalul deținut în sectorul bancar românesc.

La sfârşitul anului 2008, în România funcţionau 43 de instituţii de credit (42 de bănci şi reţeaua cooperatistă CREDITCOOP). În funcţie de originea capitalului, două bănci deţineau capital integral sau majoritar de stat (CEC Bank şi Eximbank), trei bănci aveau capital majoritar privat autohton, 27 de bănci aveau capital majoritar străin, iar zece erau sucursale ale unor bănci străine. Băncile cu capital integral sau majoritar privat deţineau 94,8 la sută din active (iar băncile cu capital integral sau majoritar străin aveau 88,2 la sută din total active), în timp ce băncile cu capital integral sau majoritar de stat deţineau o pondere de numai 5,2 la sută, potrivit datelor BNR .

Din 2024, piața s-ar putea transforma radical, cu doar 27 de bănci comerciale, iar ponderea capitalului autohton va fi majoritară în sistemul bancar din România.