Alzheimer. Testul de sânge pentru detectarea timpurie a bolii

Diagnosticarea bolii Alzheimer prin analize de sânge specifice, o metodă minim invazivă, ar putea revoluționa despistarea precoce a bolii.

„Această abordare este în curs de dezvoltare și are potențialul de a schimba fundamental modul în care diagnosticăm boala Alzheimer”, spune dr. Liviu Cozma, medic neurolog.

În prezent, diagnosticarea acestei boli se face prin puncția lombară sau imagistică PET de înaltă performanță cu trasor, care nu sunt disponibile în țara noastră.

21:10, 19.09.2024 • Sănătate

Un pas major spre un tratament al cancerului de prostată agresiv

06:18, 20.08.2024 • Sănătate

Alzheimer: Un nou tratament care ar putea restabili memoria

Medicamente inovatoare

În ultimii trei ani, au apărut medicamente inovatoare destinate încetinirii progresiei bolii Alzheimer. Sunt tratamente care contribuie la reducerea acumulării de plăci amiloide în creier, un marker specific al acestei boli.

Agenția Americană pentru Administrarea Alimentelor și a Medicamentelor – FDA din Statele Unite au dat undă verde pentru lecanemab și donanemab, medicamente inovatoare, care așteaptă să fie autorizate și în Europa.

Factori de risc

Potrivit medicului neurolog Liviu Cozma vorbește de o combinație de diverși factori în apariția acestor demențe:

• Susceptibilitate genetică,
• Factori de mediu: expunerea la variate substanțe toxice,
• Stilul de viață: alimentație, odihnă, factori stresori etc.,
• Unele boli care pot influența evoluția procesului neurodegenerative,
• Factori cu risc vascular, printre care: hipertesniunea arterială, diabetul zaharat, hipercolesterolemi, obezitatea, fumatul.

”Există și un procent mic de persoane  care au o predispoziție genetică netă pentru dezvoltarea unei demențe, având un istoric familial relevant. De asemenea, factori precum izolarea socială și lipsa activității fizice pot contribui la apariția și progresia demenței”, avertizează dr. Liviu Cozma. Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență.

Activitatea fizică și socializarea

Neurologii subliniază efectele benefice ale activității fizice derulate în compania altor persoane. „Activitatea fizică va apela adesea la aceste funcții, cea a limbajului, a orientării. De exemplu, dacă ai de gând să alergi, trebuie să te orientezi pentru a ști unde alergi și să te întorci la punctul de plecare, dacă faci un ocol. Toate aceste activităţi sunt stimulatoare pentru funcţiile de orientare, localizare, recunoaştere”, precizează profesorul de neurologie David Wallon, director al Centrului de Resurse și Cercetare a Memoriei de la Spitalul Universitar din Rouen.

”Activitatea fizică este adesea asociată cu un context social. Facem sală în grup, alergăm uneori în grup, jucăm tenis în perechi etc… Această dimensiune socială este un element foarte important în lupta împotriva simptomelor și progresia bolii ”, adaugă neurologul .

În prezent, peste 55 de milioane de oameni suferă de demență în întreaga lume și, în fiecare an, apar aproape 10 milioane de cazuri noi.

Cu ocazia Zilei de luptă împotriva bolii Alzheimer, Organizația Mondială a Sănătății sublinaiză că, în 2021, această boală și celelalte demențe au reprezentat a șaptea cauză de deces, la nivel global.

Potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică, în România, în anul 2022, au fost raportate de către medicii de familie, 7.920 de cazuri noi de îmbolnăvire cu această maladie.

Semne și simptome

Semnele și simptomele timpurii asociate cu  boala Alzheimer:

• uitarea evenimentelor recente,
• pierderea sau rătăcirea lucrurilor,
• confuzia, chiar și în locuri familiare,
• pierderea noțiunii timpului,
• dificultăți în rezolvarea problemelor sau luarea deciziilor,
• dificultăţi în găsirea cuvintelor,
• dificultăți în îndeplinirea sarcinilor familiare,
• aprecierea greșită a distanțelor față de obiecte.