,,Am fost taliban”. Mugur Isărescu, povești de adormit copiii. Protest al exportatorilor: ,,Isărescu nu uita, banca asta nu-i a ta !”

Mugur Isărescu, a terminat toate treburile de la Banca Națională, și a trecut la povești de adormit copiii, în festivisme gratuite, cu lansări de carte.

,,Am fost și eu taliban”, în anii 90, dar când am ajuns pe scaunul ăsta am dat cu capul de realități”, a declarat, joi, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Iărescu.

Guvernatorul a amintit, în istorioarele sale, și de exportatori, care protestau: ,,Isărescu nu uita, banca asta nu-i a ta !” Dar, în poveștirile sale, Isărescu a uitat să spună despre dobânzile fulminante, de peste 270 la sută la depozite, și de 45 la sută la credite, care au îmbogățit ,,băncherii”, în anii 90, și care au pus economia României pe butuci, la acea vreme. Noii ,,bancheri” luau credite cu dobândă de 45 la sută, din propriile bănci, și plasau banii, în depozite, la alte bănci, prin înțelegeri de cartel mafiot.

18:21, 10.09.2024 • ACTUALITATE

Isărescu face sport la 74 de ani, să rămână în formă

15:08, 09.08.2024 • ECONOMIE

Mugur Isărescu, îngrijorat de creșterea creditelor de consum, cu impact pe inflație

Astfel a fost devalizat sistemul bancar românesc, și falimentate zeci de bănci comerciale, sub ,,blânda oblăduire” a guvernatorului de azi, Mugur Isărescu, 75 de ani, cel mai longeviv șef de bancă centrală din lume. Așa este, exact cum recunoaște, chiar el. A fost un ,,taliban”.

,,Am fost și eu taliban”, în anii 90, dar când am ajuns pe scaunul ăsta am dat cu capul de realități”, a declarat, joi, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Iărescu, într-o dezbatere la BNR.

Acesta asubliniat că a fost, permanent, adeptul ideii că stabilitatea prețurilor le rezolvă pe toate, deci și flotarea controlată a leului.

„Acei talibani care ziceau: „Domnule, stabilitatea preţurilor, se rezolvă toate celelalte…”, au intrat, aşa, într-un declin. Am fost şi eu cu stabilitatea preţurilor, că asta era, am fost şi eu taliban, ca să zic aşa, în anii ’90, până când am dat cu capul de realităţi. Nu uitaţi că mi-am dat doctoratul, într-adevăr, în perioada comunistă, pentru flexibilitatea cursului.

Şi ziceam, da flexibilitate, flotare liberă, dar eu în ’88-’89 când am susţinut teza vorbeam despre capitalişti, despre flotare liberă şi aşa mai parte. Nu mă gândeam la… Când am ajuns pe scaunul ăsta şi am dat cu capul de realităţi am văzut cât de importantă e stabilitatea financiară”, a povestit Mugur Isărescu, la dezbaterea asupra unei lucrării de specialitate, „Stabilitatea financiară şi politica macroprudenţială”.

„Când această instituție a trecut la țintirea inflației, ideea dominantă era de curs liber. Dumneavoastră puteați să sperați că un om care a suferit atâtea atacuri, inclusiv că mă spânzură de picioare Vadim Tudor pe Calea Victoriei, în anii ‘90, datorită deprecierii cursului, să accept ideea că cursul va fi liber?”, a spus.

România are un curs de schimb cu flotare controlată, adică din când în când BNR intervine în piață, pentru ca leul să nu se deprecieze excesiv, situație care nu este agreată de unii economiști. Guvernatorul a reamintit că după ce a fost premier și a prin mai mult curaj, s-a urcat în avion și s-a dus la un curs la FMI.

„Am găsit acolo o cărticică mai mică care avea o ieșire din paradigmă: Pentru țările emergente poate să fie managed floating (flotare controlată). M-am agățat de chestiunea asta, am acceptat că țintirea cursului de schimb era extrem de periculoasă. Nu aveam rezerve, încă, la începutul anilor 2000. Țintirea lui M2 (M1 + depozite cu durata iniţială de până la doi ani inclusiv) era în curs de dezavuare”, a explicat Isărescu.

La vremea respectivă, țintirea inflației ,,era la modă”.

„Am prins chestia asta cu managed floating, dar când intervii pe piață? Apoi au fost alte discuții care au continuat până acum doi ani”, spune el.

O întrebare primită frecvent este: De ce interveniți pe piață?

„Noi nu facem altceva decât să încercăm să vindem ceea ce ne vinde Ministerul de Finanțe, care vinde valuta pe care o primește, că are cont în valută la noi. Ei ne vând valuta, dar facem creație monetară și nu oricum. Ne dau un miliard de euro într-o zi și, PAC, 5 miliarde lei. Crește baza monetară”, a s-a scuzat BNR.

Guvernatorul își reamintește cum, într-un dialog, din urmă cu 10 ani, cu Eugen Rădulescu, actual consilier în BNR, insista pentru un curs de 2 lei pentru euro, dar i-a explicat de ce nu este de acord. Potrivit guvernatorului BNR, în 2005 – 2006, după ce intrase România în NATO, s-a anunțat intrarea în UE pentru 2007 și dintr-o dată am fost descoperiți de capitalul străin.

„De cine? De către capitalul străin! Înainte era secetă, lipsă de irigații, lipsă de lichiditate și dintr-o dată ne-am pomenit că intră capitaluri mari și cursul începe să se aprecieze. La început, bucurie mare. După vreo 2-3 luni: Băi, stai puțin, unde se duce cursul ăsta? După alte 5 luni apare Mihai Ionescu cu exportatorii pe scările BNR. Isărescu nu uita, banca asta nu-i a ta!”, își amintește guvernatorul.

Isărescu a reprodus din discuția, în contradictoriu, cu Eugen Rădulescu, ,,școlit” pe culoarele Băncii Mondiale, unde a ,,activat”, înainte de 1989

Eugen Rădulescu: Lăsați domnu’ guvernator să se aprecieze cursul.

Mugur Isărescu: Unde să se ducă, mă?

„De la 3,6 lei/euro se ducea spre 3,2 lei”, își amintește Isărescu.

Eugen Rădulescu: Până la 2 lei, că e libera circulație a capitalurilor.

Mugur Isărescu: Ce legătură are, măi Eugene, această liberă mișcare a capitalurilor cu fundamentele din economia românească?

Eugen Rădulescu: Păi să le crească productivitatea.

Mugur Isărescu: Stai că e vorba de cifre aici. Bineînțeles că e bine când cursul este tare, dar nu poți să-i ceri unei firme să-i crească productivitatea cu 20-30% cât ai tu aprecierea cursului.

Eugen Rădulescu: Păi pe urmă se duce înapoi (cursul n.r.)!

Mugur Isărescu: Adică tu crezi că o fabrică în România care devine total ineficientă, nu mai poate să producă, se închide când ajunge cursul la 2 lei/euro și apoi când se duce în partea cealaltă (când se depreciază leul n.r.) o deschizi așa ușor, nu? Adică ăia nu sunt în șomaj? Nu au plecat? E o dugheană de țigări sau un magazin micuț?

„Aici au fost discuții mari. A trebuit să intervenim”, își amintește Isărescu.

Un economist britanic i-a recomandat să nu lase cursul să se aprecieze, altfel va veni o criză „de toată frumusețea”

În acea perioadă, amintește Isăresu un fost bancher britanic, Andrew Crockett, a venit special la București, să-i dea lecții.

Acesta i-a spus: „Mugur să nu cumva să lași cursul să se aprecieze, că România va fi terminată dacă cade cursul sub 3 lei”.

„Asta m-a întărit, bineînțeles. Andrew Crockett nu era oricine. Colegi de la BNR îmi spuneau să las cursul liber. Adrew a spus: Dacă îl lași să se aprecieze, o să ai o criză de toată frumusețea în România! Asta m-a întărit sufletește când am fost la examenul de intrare în Sistemul Băncilor Centrale Europene”, a explicat Isărescu, fără să scape prilejul să se mai laude cum s-a școlit el prin Europa.

Mugur Isărescu a mai afirmat că a fost adeptul ideii că stabilitatea prețurilor le rezolvă pe toate.

„Am fost și eu „taliban”, ca să zic așa, în anii ‘90 până am dat cu capul de realități. Nu uitați că mi-am dat doctoratul în perioada comunistă pentru flexibilitatea cursului. Ziceam: Da, flexibilitate, flotare liberă dar în ‘88-’89 când am susținut teza vorbeam despre capitaliști, să fie cu flotare liberă. Când am ajuns pe scaunul ăsta și am dat cu capul de realități, am văzut cât de importantă este stabilitatea financiară”, a povestit Isărescu.