Amânările din Dosarul „10 august” riscă să ducă la prescripția infracțiunilor comise de jandarmi

Dosarul „10 august”, care vizează violențele comise de jandarmi în timpul protestului din Piața Victoriei din 2018, riscă să ajungă la termenul de prescripție, iar autoritățile par a fi incapabile să ofere justiție celor care au fost victime ale intervenției brutale a forțelor de ordine.

Deși abuzurile comise de Jandarmerie au fost larg condamnate atât pe plan național, cât și internațional, justiția română a amânat din nou judecarea cazului, iar acest lucru ar putea duce la nepedepsirea celor responsabili. Așa cum semnalează o analiză a Deutsche Welle, amânările repetate ale procesului reprezintă o „tergiversare a justiției” care, în final, ar putea scăpa vinovații de pedeapsă, tocmai prin împlinirea termenului de prescripție, stabilit pentru 2026.

O nouă amânare a procesului

Luni, 9 decembrie 2024, Tribunalul Militar București a decis o nouă amânare a procesului, invocând un viciu de procedură. Zece dintre cele aproape 350 de persoane care s-au constituit parte civilă în dosar nu au putut fi citate, ceea ce a determinat judecătorul militar Nicolae George Octavian să amâne termenul de judecată. Este pentru a doua oară în acest stadiu al procesului când dosarul este amânat, după mai multe întârzieri și în camera preliminară.

16:26, 06.12.2024 • ACTUALITATE

Surse: Jandarmeria Capitalei, pusă în stare de alarmă roșie

Aceste amânări succesive sunt doar un capitol dintr-o poveste mai largă de întârzieri și blocaje legale care au caracterizat întregul dosar. Prima sesizare în instanță a avut loc abia la cinci ani de la evenimentele din 2018, într-o perioadă în care guvernarea PSD-ALDE făcea tot posibilul pentru a modifica legile justiției în favoarea propriilor interese politice. Pe fundalul acestei atmosfere politice tensionate, dosarul a fost întâmpinat cu o serie de piedici legale care pun sub semnul întrebării integritatea și eficiența procesului.

Violențele din 10 august 2018

În după-amiaza zilei de 10 august 2018, zeci de mii de români, în mare parte din diaspora, s-au adunat în Piața Victoriei pentru a protesta pașnic împotriva guvernării PSD. După lăsarea serii, Jandarmeria a intervenit violent, folosind gaze lacrimogene și tunuri cu apă împotriva protestatarilor. În ciuda comportamentului pașnic al acestora, forțele de ordine au trecut la o intervenție brutală, iar sute de persoane au fost rănite. În plus, mai multe cazuri de abuzuri directe, inclusiv agresiuni fizice, au fost documentate, iar reacția autorităților române a fost criticată sever atât pe plan intern, cât și internațional.

În urma acestor evenimente, 16 persoane au fost trimise în judecată, printre care foștii șefi ai Jandarmeriei, colonelul Laurențiu Cazan și alți înalți ofițeri, care sunt acuzați de abuz în serviciu și fals intelectual. Alți inculpați sunt acuzați de „purtare abuzivă” în timpul intervenției.

Tergiversarea procesului și riscurile de prescripție

Deși dosarul a fost redeschis în 2021, după ce cazul a fost clasat inițial de către procurori, amânările continuă să afecteze procesul, iar unele voci, printre care și victima Ioan Crăciuneanu, susțin că există intenția clară de a ajunge la termenul de prescripție. Crăciuneanu, care a fost rănit în timpul protestului, consideră că amânările repetate nu sunt întâmplătoare, ci parte a unui „plan de tergiversare a justiției”. El a afirmat că „argumentele nu au fost argumente, au fost pretexte” și a acuzat că „unele reguli sunt mai importante decât altele pentru justiția română”.

Avocatul Toni Decean, care reprezintă comunitatea Declic, a subliniat, într-o declarație pentru Deutsche Welle, că tergiversările din proces au fost posibilitate și prin diverse manevre ale apărătorilor inculpaților, care s-au folosit de demisii tardive și alte strategii pentru a obține amânări. Decean atrage atenția că pentru a preveni ca acest dosar să ajungă la termenul de prescripție, judecătorul ar trebui să stabilească termene de judecată mult mai frecvente, poate chiar săptămânale. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, riscurile ca vinovații să scape nepedepsiți devin tot mai mari.

Lipsa de transparență și perspectiva instanțelor internaționale

Ioan Crăciuneanu nu se lasă însă descurajat și susține că, dacă justiția română va eșua în a soluționa cazul, instanțele internaționale vor interveni, iar statul român va fi „umilit” din nou. „Dacă acest dosar nu va fi rezolvat de sistemul juridic românesc, cel târziu va fi soluționat de instanțele internaționale. Până atunci, însă, această situație va rămâne o umilire absolută a statului român și va fi consemnată de cărțile de istorie”, a spus Crăciuneanu.