Amnistia fiscală, atacată de Klaus Iohannis la CCR

Vineri, Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu o lege adoptată de Parlament, care aprobă Ordonanța de Urgență nr. 107/2024, document ce reglementează o serie de măsuri fiscal-bugetare pentru anul 2024. Președintele a subliniat în sesizarea sa că textul legii adoptate de Parlament introduce prevederi care contravin normelor constituționale, în raport cu varianta inițială propusă de Guvern. Astfel, președintele a atacat aministia fiscală la CCR.

Klaus Iohannis și amnistia fiscală

Actul normativ are ca obiectiv principal reducerea deficitului bugetar și stimularea colectării veniturilor fiscale. Acesta oferă facilități financiare pentru debitorii persoane fizice și juridice care înregistrează datorii restante la data de 31 august 2024. Printre măsurile incluse în ordonanță se numără:

1. Amnistia fiscală – Eliminarea dobânzilor, penalităților și altor accesorii aferente datoriilor fiscale principale, cu condiția ca debitorii să achite sumele principale restante și să depună o cerere de anulare până la 25 noiembrie 2024.
2. Reduceri procentuale ale datoriilor – Posibilitatea anulării unui procent de 50% sau 25% din obligațiile bugetare principale și accesoriile aferente, aplicabilă persoanelor fizice.
3. Bonificații pentru contribuabilii bun-platnici – O reducere de 3% din impozitul pe profit anual și/sau din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, destinată celor care și-au achitat obligațiile fiscale la timp.

18:28, 19.12.2024 • POLITICĂ

Iohannis, ordin direct de la Bruxelles. Îi adună pe liderii politici la alte negocieri

13:32, 19.12.2024 • POLITICĂ

Iohannis: „Nu este momentul unor certuri mărunte”. Apelul la responsabilitate făcut de președintele României

Președintele Iohannis a transmis că varianta finală a legii, în forma trimisă spre promulgare, conține modificări introduse de Parlament care contravin normelor constituționale. În cadrul sesizării sale, șeful statului a subliniat următoarele aspecte:

1. Probleme de procedură legislativă – Legea a fost adoptată cu abateri de la regulile constituționale privind procesul legislativ.
2. Modificări substanțiale fără studii de impact – Parlamentul a adăugat prevederi care nu au fost analizate din punct de vedere al sustenabilității bugetare.
3. Inechități în aplicarea măsurilor – Noile prevederi introduse în lege creează discrepanțe între contribuabili, afectând principiul tratamentului egal.

Ordonanța nr. 107/2024 a fost concepută ca o măsură de echilibrare a bugetului general consolidat, având în vedere deficitul macroeconomic. Aceasta urmărește, pe de o parte, să stimuleze plata voluntară a datoriilor fiscale și, pe de altă parte, să ofere un sprijin contribuabililor aflați în dificultate financiară. Totuși, criticii măsurii, inclusiv Președintele Iohannis, avertizează asupra riscului unor dezechilibre bugetare pe termen lung, mai ales în cazul în care anumite prevederi legislative nu sunt corelate cu proiecțiile financiare.

Pe 5 decembrie 2024, Parlamentul a transmis textul legii spre promulgare Președintelui României. Conform procedurilor constituționale, șeful statului are opțiunea de a promulga legea, de a o retrimite Parlamentului pentru reexaminare sau de a sesiza CCR. Alegerea ultimei variante indică o poziție fermă a președintelui față de neregulile identificate.

Iohannis a evidențiat că măsurile fiscale incluse în ordonanță vizează nu doar gestionarea datoriilor restante, ci și asigurarea unui tratament echitabil între toți contribuabilii. El a subliniat însă că modificările ulterioare introduse de Parlament afectează echilibrul și aplicabilitatea măsurilor propuse inițial de Guvern.