An nou, obiceiuri vechi. La revedere 2021, bun venit 2022!

Mai sunt câteva ore și deja 2021 este istorie. O istorie scrisă pe altarul COVID-ului de vuvuzele medicale și politice. Un an în care circul politic a făcut agenda zilnică a românilor, iar legile universale ale prostiei au fost implementate perfect în România.  

Am avut parte de porţia zilnică al raportărilor alarmiste despre coronavirus propagate cu viteza sunetului de armata uriașă de habarnişti şi băgătorii de seamă care au debitat în spaţiul public o mulţime de aberaţii şi inepţii. În acest uriaș vârtej mediatic pus în mișcare de politicieni și vuvuzelele lor, nimeni nu a vrut şi nu a mai timp să privească dincolo de bara din faţă, adică acolo unde realitatea este îngropată în suferință și deznădejde, iar viitorul este sumbru.

A fost anul în care filmele din seria ”BD” au rulat cu mare succes pe scena politică românească, numai că regizorul nu a mai fost Mircea Drăgan ci președintele Klaus Iohannis. La începutul anului, rolurile jucate magistral la vremea anilo 70 de Dem Rădulescu, Puiu Călinescu și Jan Constantin, adică Gogu Steriade, Trandafir și Patraulea au fost interpretate de Florin Cîțu, Dan Barna și Hunor Kelemen.

”Balet, asta pretind de la voi, balet!” parcă le spunea Klaus Iohannis. Dar, ”Cine vă recomandă? Cine să mă recomande? Vocea și talentul meu”. Și cei trei talentați balerini ai lui Iohannis care au încercat cu disperare să intre în rolul lui Gogu Steriade, Trandafir și Patraulea au baletat până în octombrie când ”Trandafir” Barna a fost înlocuit cu ”Trandafir” Cioloș.

Astfel, trupa de balet PNL-USR-UDMR a fost ejectată de pe scena politică cu ajutorul… USR, iar reprezentația lor a luat sfârșit. Ulterior, regizorul și scenaristul Klaus Iohannis a adus la butoanele puterii alți balerini talentați din aceeași serie ”BD”. Acum baletul merge mai departe către 2022, dar rolurile lui Gogu Steriade, Trandafir și Patraulea sunt jucate de Nicolae Ciucă, Florin Cîțu și Marcel Ciolacu, iar muzica este asigurată de Hunor Kelemen.

”Balet, asta pretind de la voi, balet!”, dar încotro ne îndreptăm domnule președinte? Fără să ne dăm seama sau fără să putem face ceva, ne ducem pe drumul celor cinci legi universale ale prostiei funcționabile în orice societate, dar mai ales în cea românească, indicate în anii trecuți de istoricul și economistul italian Carlo Cipolla. Practic, Carlo Cipolla a demonstrat prin cele cinci legi cât de periculoși pot fi proștii și că prostia în sine e cu mult mai periculoasă decât ne-am obișnuit noi să credem, și acest aspect îl constatâm de an de an în România. 

Prima lege a prostiei – Omul subestimează numărul idioților care-l înconjoară. A doua lege – Probabilitatea ca un om să fie prost nu depinde de alte calități ale sale. Legea a treia a prostiei – Prostul este acea persoană, ale cărei acțiuni duc la pierderi pentru alți oameni sau grupuri de oameni și nu aduc beneficii actantului sau chiar se transformă în evenimente negative pentru el. A patra lege – Deștepții subestimează mereu potențialul distructiv al proștilor. Iar a cincea legea a prostiei – Prostul e cel mai periculos tip de personalitate. Astfel, zi de zi, cele cinci legi ale prostiei formulate de istoricul și economistul italian Carlo Cipolla sunt așa de bine implementate și aplicate în țara noastră încât nici nu ne dăm seama. Trist, dar adevărat!

Dar, acum la cumpăna dintre ani, să lăsăm trecutul mort să se îngroape de unul singur. Anul nou a pus deja stăpânire pe orologiul timpului. Vine 2022 şi vom deschide o nouă carte, unde paginile ei vor fi albe, iar primul ei capitol este ziua anului nou. Sfârşitul unui an nu aduce nicio încheiere şi niciun început, ci este doar o continuare a vechilor obiceiuri.

Benjamin Franklin spunea că „anul nou reprezintă un eveniment anual nevinovat, fără niciun folos vădit pentru nimeni, cu excepţia de a fi un motiv pentru chefuri promiscue, apelative prieteneşti şi făgăduieli gratuite”.

În România, lider de necontestat în topul  promisiunilor şi al făgăduielilor gratuite este de departe omul politic. Fie că el este primar, deputat, ministru ori senator, la fiecare sfârşit de an îţi umple casa cu promisiuni şi angajamente pentru anul care vine. Această scenetă cu politicieni rulează de peste 30 ani în ajunul Revelionului. Ce se întâmplă cu promisiunile politicianului român după trecerea în nou an? Aşteaptă să mai vină un nou an, ca să-şi reamintească la sfârşitul lui ce a spus anul trecut.

Cea mai bună caracterizare a omului politic a făcut-o Winston Churchill care sublinia că “a fi politician înseamnă să fii capabil să spui dinainte ce-o să se întâmple mâine, săptămână viitoare, anul viitor, iar apoi să poţi explica de ce nimic din toate astea nu s-a întâmplat”. Însă, la noi, an de an, românii sunt îngrijoraţi de cee ce mănâncă între Crăciun şi anul nou.Dar, ceea ce ar trebui să îi îngrijoreze pe românii cu adevărat este ceea ce vor mănca între anul nou şi Crăciun.

Însă, un lucru e cert: în 2022, nu va curge lapte şi miere prin România. Jandarmul de serviciu numit Uniunea Europeană va sta cu ochii pe noi să ne vaccinăm împotriva COVID 19, chiar dacă suntem sănătoși, dar în același timp ne va ”călări” prin armăsarul numit PNRR în desaga căruia s-a pus 29,2 miliarde de euro.

Dar, acum când deja 2021 este aproape îngropat în hrisoavele timpului, să încercăm totuși să zâmbim către 2022, amintindu-ne de o epigramă foarte amuzantă despre Revelion, de actualitate în orice an, a lui Nelu Ionescu Quintus, fratele seniorului liberal – Mircea Ionescu Quintus:

• ”Şuncă, icre, raci, sardele,
• Pui, curcani, piftii, cafele,
• Vin, şampanie la gheaţă…
• S-a mai dus un an din viaţă!”

La revedere 2021, bun venit 2022!