ANA, inutilă! 27 milioane de lei sunt tocați anual pentru ”lupta” împotriva drogurilor

Prin actuala formă de organizare și funcționare a Agenției Naționale Antidrog (ANA) nu se asigură serviciile minime de asistență integrată la nivelul fiecărui centru de prevenire, evaluare și consiliere antidrog județean și fiecărui potențial beneficiar.

Capacitatea Agenției Naționale Antidrog de a oferi servicii de asistență integrată este afectată semnificativ atât de lipsa resurselor umane specializate la nivelul fiecărui CPECA (centru de prevenire, evaluare și consiliere antidrog județean), cât și de resursele materiale avute la dispoziție. Astfel, actuala formă de organizare și funcționare, nu permite asigurarea uniformă și constantă, la nivelul cererii, a serviciilor minime de asistență integrată, se arată într-un raport al Curții de Conturi cu privire la sistemul de acordare a asistenței integrate consumatorilor de droguri.

Bugetul anual al ANA se situează undeva la 26-27 milioane de lei.

Pe fondul unui fenomen al consumului de droguri care ia amploare atât prin creșterea numărului de utilizatori, în special în rândul tinerilor din mediul școlar, cât și prin extinderea spectrului de droguri consumate ilegal, atâta vreme cât nu se efectuează o colectare riguroasă a datelor, ANA nu va putea dimensiona propria rețea de centre pentru a putea asigura servicii integrate eficiente, eficace și accesibile, se spune în raport.

19:01, 20.11.2024 • ACTUALITATE

Marcel Ciolacu mută combaterea drogurilor sub controlul direct al premierului

09:59, 06.10.2024 • ACTUALITATE

Când ajutorul devine iluzie: Deficiențe alarmante ale sistemului antidrog din România

Peste 90% din beneficiari au fost consumatori de droguri implicați în dosare penale

Activitatea de asistență integrată oferită consumatorilor de droguri de către ANA prin rețeaua proprie a fost încărcată de solicitările de evaluare venite din partea justiției. Peste 90% din beneficiari au fost consumatori de droguri implicați în dosare penale. În 41 din 47 de CPECA nu există echipă terapeutică completă care să asigure evaluările solicitate și serviciile minime de asistență integrată pentru consumatorii de droguri.

Administrarea metadonei, doar în București

Administrarea metadonei, ca principal tratament substitutiv oferit de ANA pentru consumul de heroină, este disponibilă doar în municipiul București. Metadona nu este oferită la nivelul cererii, existând o listă lungă de așteptare, cu excepția cazului în care consumatorul de heroină este referit de către justiție (penitenciare, arest preventiv, DIICOT etc.). Acești consumatori nu sunt înscriși pe lista de așteptare, beneficiind direct de tratament substitutiv. Disponibilitatea tratamentului cu metadonă este îngreunată din cauză că pentru acest tip de tratament sunt necesare perioade de administrare lungi de timp, limitând astfel posibilitatea altor beneficiari de a accesa acest tip de servicii.

România transmite date false

Netransmiterea informațiilor cu privire la toate persoanele care au beneficiat de servicii de asistență integrată, sau transmiterea incompletă a acestora

generează riscul ca datele raportate către Observatorul European al Drogurilor și Dependenței de Droguri și alte e instituții naționale cu atribuții în domeniu, să nu reflecte cu exactitate numărul beneficiarilor de asistență integrată și serviciile oferite acestora.

O colectare corectă a datelor, care să reflecte adevărata dimensiune a beneficiarilor, a serviciilor oferite și a urgențelor medicale, ar duce la o mai bună reprezentare a fenomenului consumului de droguri, corelată cu rezultatele studiilor în populația generală, în rândul adolescenților și tinerilor etc. și ar ajuta ANA să determine și să remedieze decalajul dintre nevoia de servicii integrate și capacitatea sa de a oferi astfel de servicii.

Crește consumul de droguri în România

Consumul ilegal de droguri, în special dependența, este definit ca o patologie ce afectează semnificativ starea de sănătate a indivizilor, a comunităților, a regiunilor sau a societății în ansamblu, cu repercusiuni ulterioare asupra domeniilor precum educația, piața muncii, sănătatea, securitatea ş.a.

Deși consumul ilegal de droguri în România a fost relativ scăzut în comparație cu alte țări, datele disponibile din ultimii ani arată o creștere generală a acestuia.

În iunie 2022, în timpul desfășurării unui festival de muzică în București s-a produs o tragedie prin decesul unui tânăr care a consumat droguri, redeschizându-se astfel o problemă îngrijorătoare în România. În acest context, ministrul afacerilor interne de la acea dată a solicitat instituțiilor cu atribuții în domeniu măsuri concrete, cu aplicabilitate pe termen scurt și mediu, pentru combaterea flagelului reprezentat de traficul și consumul de droguri și a infracțiunilor asociate consumului de substanțe stupefiante.

Faptul că această problemă îngrijorătoare persistă este confirmată și de accidentul din localitatea 2 Mai din august 2023, care a determinat luarea de poziție de către premierul României și ministrul afacerilor interne. Acesta din urmă a precizat că este necesar ca „toate structurile de Poliție și Parchet inclusiv și mai ales structurile specializate să abordeze energic, frontal și complet fenomenul traficului de droguri și a crimei organizat”.

Rolul ANA

ANA are rolul de a stabili concepția și de a coordona, evalua și monitoriza, la nivel național, politicile în domeniul prevenirii și combaterii traficului, consumului ilicit de droguri, precum și al asistenței integrate a consumatorilor, aplicate de către instituțiile cu atribuții în domeniu.

Una din atribuțiile principale ale ANA este aceea de a furniza, prin structurile teritoriale, servicii integrate de asistență medicală, psihologică și socială, precum și servicii de prevenire.

Pe baza datelor furnizate de structurile teritoriale și alți furnizori de servicii, ANA întocmește anual raportul național privind evoluția și nivelul traficului precum și consumului ilicit de droguri, pe care îl înaintează, prin Ministerul Afacerilor Interne, Guvernului României și organismelor internaționale abilitate să asigure aplicarea prevederilor convențiilor internaționale, în conformitate cu acordurile ratificate de România.

De asemenea, îndeplinește rolul de punct focal național în Rețeaua europeană de informații privind drogurile și toxicomani a (Reitox), conform Regulamentului (CE) nr. 1.920/2006.

ANA a fost configurată să funcționeze prin intermediul unei rețele proprii de centre (CPECA) și unități specializate (centre de asistență integrată în adicții, denumite în continuare CAIA, o farmacie cu circuit închis, centre de zi, centre socio-vocaționale, comunități terapeutice ș.a.) pentru furnizarea de servicii de asistență integrată în adicții, dezvoltate la nivelul fiecărui județ. Cu toate acestea, acest deziderat nu a fost realizat până în prezent, ANA fiind reprezentată la nivel județean doar de cele 47 de CPECA și 4 programe la nivelul municipiului București, respectiv 3 programe de tip CAIA și un program de tip centru de zi, precum și o singură farmacie cu circuit închis. Nu există niciun centru de consiliere socio-vocațională și nicio comunitate terapeutică.

Obligativitatea înființării acestor unități specializate la nivel județean, în cadrul fiecărui CPECA, este prevăzută de OMAI nr. 52/2012 , act normativ de rang inferior hotărârii de Guvern de organizare și funcționare a ANA în care se precizează că acestea pot exista în cadrul centrelor regionale – CRPECA, deci fără condiția obligativității înființării acestora. În fapt, acestea nu au fost niciodată reflectate ca structuri distincte, nici în organigrame și nici în statele de organizare ale ANA, și, ca atare, nici personal dedicat nu au avut încadrat. Cele patru programe existente nu au prevăzut, cu normă întreagă, un medic, un psiholog, un asistent social, sau un instructor ergoterapie după caz, așa cum prevăd standardele referitoare la structura de personal – OMAI nr. 1389/2008, activitatea în aceste unit ăți specializate asigurându-se cu personal încadrat în CPECA.

Neavând o structură distinctă, încadrată cu personal dedicat, funcționând în cadrul CPECA cu personalul acesteia, cele 3 CAIA și centrul de zi nu sunt în fapt unități separate de CPECA, doar serviciile oferite de acestea fiind cele care le diferențiază.

Această situație a condus la „transformarea” acestora din „centre” (CAIA) în „programe” (PAIA) și la o „supraîncărcare” cu sarcini a personalului din CPECA în cadrul cărora sunt organizate. Acest personal trebuie să asigure o paletă mai largă de servicii decât cele minime de asistență integrată pentru consumatorii de droguri, respectiv administrarea tratamentului substitutiv și alte servicii asociate.