Analiști politici: Cele cinci defecte ale acordului liderilor UE pentru reconstrucția economiei după pandemia de coronavirus

Analiștii politici sunt de părere că acordul încheiat marți pentru un plan european de relansare finanțat pentru prima dată prin emiterea de datorie comună reprezintă o turnură istorică, însă el rămâne prea modest în unele aspecte, conform AFP.

Marta Pilati, de la European Policy Centre, consideră că în fața recesiunii fără precedent care amenință Europa după pandemia de coronavirus, liderii europeni au reacționat prea rapid.

”Riscul de a nu se fi ajuns la un acord era foarte ridicat. Aceasta ar fi transmis un mesaj foarte negativ, atât la nivel politic cât şi economic, acela că UE nu este capabilă să reacţioneze în faţa unei provocări comune”, spune Pilati.

Marta Pilati şi alţi experţi explică cel puţin cinci imperfecţiuni ale acordului.

În primul rând, suma subvențiilor de care vor beneficia țările cele mai afectate de pandemie, precum Italia și Spania,

Mai întâi, suma subvenţiilor de care vor beneficia ţările cele mai afectate de pandemie, precum Italia şi Spania. Propunerea de dinaintea summitului prevedea un fond de redresare de 750 de miliarde de euro, împărţit în 500 de miliarde subvenţii şi 250 de miliarde împrumuturi. Dar în faţa opoziţiei grupului aşa-numit al ”frugalilor” – Austria, Olanda, Danemarca, Suedia, cărora li s-a alăturat şi Finlanda – suma subvenţiilor a fost diminuată la 390 de miliarde de euro.

În al doilea rând, o altă problemă a acordului este controlul modului în care beneficiarii vor cheltui banii alocați. Pentru a elimina reticenţele frugalilor, care consideră că ţările din Sud sunt prea risipitoare, a fost enunţat un mecanism. Acesta permite uneia sau mai multor state membre care consideră că nu sunt îndeplinite obiectivele fixate în cadrul programelor de reformă cerute în schimbul accesării acestor fonduri să solicite studierea dosarului la un summit european, scrie Digi24.ro.

Marta Pilati susține că este un mecanism destul de complex, însă se teme că aceste analize vor dura prea puțin timp.

Un alt subiect discutat la summit a fost şi condiţionarea accesării fondurilor europene de statul de drept, iar Ungaria şi Polonia au dus o mare bătălie pentru a atenua dispoziţiile pe această temă. Mecanismul convenit ”rămâne prea vag” pentru a fi descurajator, potrivit co-liderului Verzilor din Parlamentul European, Philippe Lamberts.

O altă problemă este că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au ratat ocazia de a moderniza modul în care sunt cheltuite fondurile europene, conform Digi24.ro.

”Euforicii zilei vor deveni cu siguranţă mai discreţi atunci când vor trebui să explice reducerile substanţiale de fonduri pentru politica agricolă, Erasmus+, precum şi programele de cercetare şi cvasi-abandonarea ambiţiilor privind securitatea şi apărarea”, remarcă eurodeputatul francez Arnaud Danjean, din grupul PPE

În fine, în faţa rezistenţei frugalilor, care consideră că plătesc contribuţii prea mari la bugetul UE, liderii europeni au acceptat mărirea semnificativă a rabaturilor de care aceste ţări deja beneficiau.

”Dintr-odată, celelalte ţări vor trebui să bage mai adânc mâna în buzunar”, avertizează Marta Pilati.

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat de la Bruxelles că România va primi suma de 79,9 miliarde de euro, bani ce vor folosi pe proiecte europene. Șeful statului a participat la Summitul liderilor Uniunii Europene.

„Iată că, după discuții foarte complicate, după patru zile și patru nopți de negociere, am obținut pentru România o sumă impresionantă, 79, 9 miliarde de euro pentru proiectele europene. Au fost negocieri care ne permit acum să trecem la etapa următoare. Vom folosi suma de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura, pentru a construi spitale, școli, pentru a moderniza marile sisteme publice. O parte semnificativă va fi folosită pentru revigorare. Lucrăm de o vreme bună la planul național de relansare care va fi prezentat UE pentru a primi fondurile pentru relansarea economică.Până acum ne-am pregătit bine, am obținut un rezultat frumos. Este o zi importantă pentru România, pentru proiectul european, vom merge mai departe. Acești bani trebuie folosiți pentru reconstrucția României„, a declarat șeful statului.