Analiza ADN-ului dezvăluie că victimele din Pompei nu erau ceea ce arheologii credeau cândva

Un studiu de ultimă oră asupra ADN-ului descoperit la Pompeii pune sub semnul întrebării multe dintre ipotezele anterioare legate de relațiile familiale și identitățile victimelor erupției vulcanului Vesuviu, care a distrus orașul roman în anul 79 d.Hr. Echipa de cercetători, care include și specialiști de la Universitatea Harvard și Universitatea din Florența, a analizat material genetic păstrat timp de aproape două milenii, oferind astfel o viziune complet nouă asupra celor care au pierit în catastrofa de acum aproape două mii de ani.

Când Vesuvius a erupt și a distrus Pompeii, corpurile victimelor au fost acoperite rapid de norii de cenușă și lavă, iar, pe măsură ce acestea s-au descompus, au lăsat în urma lor goluri în forma corpului. La sfârșitul secolului XIX, cercetătorii au realizat tipare de ghips pe aceste goluri, obținând astfel unele dintre cele mai emblematice imagini ale victimelor erupției.

Recent, un grup de cercetători a concentrat atenția asupra a 14 dintre aceste tipare de ghips, care erau în curs de restaurare. Aceștia au extras ADN din fragmentele de oase care s-au amestecat cu ghipsul, în speranța de a determina sexul, originea geografică și relațiile genetice dintre victime. Descoperirile au adus însă rezultate uimitoare, care schimbă radical înțelegerea noastră despre acești oameni din trecut.

Unul dintre cele mai surprinzătoare rezultate a fost legat de un grup bine cunoscut de victime, despre care se credea că erau o familie compusă din mamă, tată și doi copii. Analizele ADN au arătat că toți cei patru erau bărbați și că nu aveau nicio legătură biologică între ei. „Această descoperire răstoarnă teoria conform căreia acești patru indivizi erau o familie formată din părinți și copii. De fapt, aceștia nu aveau nici o legătură de sânge”, explică Alissa Mittnik, cercetător principal la Institutul Max Planck pentru Antropologia Evoluționară din Germania.

O mulaj de ipsos surprinde groaza unei victime a erupției vulcanice a Muntelui Vezuviu, care în anul 79 d.Hr. a distrus orașul antic Pompei. Credit: Michelle Locke/AP

O altă scenă celebră, care a fost întotdeauna interpretată ca o îmbrățișare maternă între două victime, a fost și ea reinterpretată de noile cercetări. „În acest caz, am descoperit că cel puțin unul dintre indivizi era bărbat și că nu aveau nicio relație maternă între ei”, adaugă Mittnik, demolând încă o poveste populară despre victimele erupției.

Studiul genetic a confirmat, de asemenea, o diversitate remarcabilă a provenienței locuitorilor din Pompeii, majoritatea acestora fiind descendenți ai imigranților din estul Mediteranei. Aceste descoperiri subliniază mișcările largi de populație și schimburile culturale din cadrul Imperiului Roman, evidențiind complexitatea socială și culturală a Pompeii.

„Rezultatele noastre științifice, bazate pe ADN, oferă o perspectivă suplimentară asupra analizei arheologice și antropologice anterioare și ne ajută să reconsiderăm cine erau acești oameni, cum se relaționau între ei și cum au trăit ultimele lor momente de viață”, explică Mittnik, reflectând asupra importanței acestor descoperiri în schimbarea percepției noastre despre viața și moartea locuitorilor Pompeii.