Analiza audierilor comisarilor europeni aspiranți la portofoliile din CE. Ce spune Politico despre Roxana Mînzatu

Echipa de reporteri politici analizează cel mai mare eveniment de la Bruxelles al anului. Cine a acceptat și cine a respins audierile fiecărui comisar? Iată ce au aflat jurnaliștii de la Politico:

Săptămâna trecută, comitetele de specialitate ale Parlamentului European i-au supus pe fiecare dintre cei 26 de aspiranți comisari ai UE la o discuție de trei ore pentru a le analiza abilitățile pentru elaborarea politicilor UE.

În timp ce verdictul final este determinat în mare parte de mașinațiunile politice din culise, Parlamentul a fost gata să respingă pe oricine a avut o performanță slabă – iar slujitorii politicii de la Bruxelles urmăreau îndeaproape orice indicii despre ceea ce urmează pentru următorii cinci ani.

Rețeta succesului a fost simplă: arătați orice abilități lingvistice, fiți respectuos față de Parlament și, mai presus de toate, nu faceți nicio promisiune de cheltuieli

Dar a fost și o proba de foc pentru comisarii care au avut la dispoziție șapte săptămâni pentru a-și consolida înțelegerea asupra portofoliilor acordate lor de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Au fost ei capabili să vorbească elocvent despre esențialul problemelor de pe segmentul lor? Parlamentarii europeni – mulți dintre care au petrecut ani de zile adânci în politica europeană – au dezvăluit lacune majore în cunoștințele candidaților.

Teresa Ribera, vicepreședinte executiv pentru tranziție curată, justă și competitivă, Spania

Ribera s-a descurcat bine în timpul discuțiilor de trei ore cu deputații europeni pe tema mediului, afacerilor economice și comitetelor de politică industrială – ea părea să-i convingă pe deputați atât pe fond, cât și pe formă.

Dar Ribera și-a petrecut mult timp în timpul audierii atacând parlamentarii de dreapta care au încercat să o învinovățească pentru recentele inundații din regiunea spaniolă Valencia. Acest lucru i-a determinat pe Verzi și pe parlamentarii de centru-stânga socialiști și democrați să-i laude răbdarea, despre care au spus că este o calitate grozavă pentru un aspirant comisar.

Abordând atât politicile climatice, cât și politicile de concurență, cei doi piloni principali ai portofoliului său, Ribera a insistat că implementarea politicilor UE existente va fi sarcina principală a mandatului său și o prioritate de vârf. După cum era de așteptat, ea a părut mai în largul său vorbind despre problemele ecologice decât despre politica concurenței, insistând asupra necesității de a stimula acțiunile climatice în și în afara UE, de a oferi întreprinderilor o direcție clară de deplasare pentru tranziția durabilă și de a pregăti UE mai bine pentru a face față dezastrelor naturale mai frecvente.

Ribera a fost succinta când a fost întrebata despre reformele reglementărilor în materie de concurență, explicând că regulile privind ajutorul de stat, de exemplu, trebuiau să evolueze pentru a ține pasul cu transformarea ecologică a blocului european. Ea nu a oferit multe detalii despre mult așteptatul Acord Industrial Curat, care se așteaptă să fie prezentat în primele 100 de zile de noua Comisie Europeană și, în cea mai mare parte, a evitat întrebările cu privire la dacă UE ar trebui să ofere finanțare pentru dezvoltarea energiei nucleare.

Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, Finlanda

Înainte de audierea ei, deputatul finlandez european experimentat Henna Virkkunen a fost văzută ca fiind o certitudine pentru portofoliul care i-a fost încredințat – ea se află la Bruxelles de peste un deceniu, lucrând la fișiere digitale în Parlament.

Virkkunen a jucat siguranța, rareori ieșind din scenariu. Adesea, era văzută citind din notele ei, sau o puteai auzi având replici, detalii sau fapte pe care le studiase bine.

Ceea ce a condimentat întâlnirea, așa cum era de așteptat, este câștigul lui Trump de săptămâna trecută, ceea ce face ca Europa să își reducă numeroasele dependențe tehnologice – pentru tehnologiile critice, cum ar fi cipurile și serviciile cloud – și impunerea de regulile mai complicate, deoarece proprietarul X și  Elon Musk asculta de Trump.

Totuși, chiar și în rarele ocazii în care parlamentarii au presat-o asupra modului în care va construi suveranitatea tehnologică sau va aplica regulile tehnologice, ea nu a clipit și a repetat aceleași replici (bine studiate), nederanjată de perspectiva de a suna repetitiv.

În a doua jumătate, Virkkunen a început să impresioneze puțin mai mult, punând în evidenta detalii despre subiecte complexe, cum ar fi personalul departamentelor Comisiei sau nenumăratele reguli ale UE care se ocupă de modele generative de IA – cum ar fi ChatGPT de la OpenAI – și lucrări protejate prin drepturi de autor.

Legislatorii nu au putut încolți această studentă harnică, dar ea a ratat o oportunitate de a avea o nota personala.

Roxana Mînzatu, Vicepreședinte Executiv Oameni, Competențe și Pregătire, România

Roxana Mînzatu s-a descurcat bine în confruntarea cu parlamentarii de la comisiile de ocupare și cultură, arătând că și-a făcut temele la politica de ocupare a UE.

Abordând subiecte variind de la punerea în aplicare a directivei privind salariul minim până la competențe și formare profesională, ea părea sigura de afirmațiile sale. În ceea ce privește dreptul la deconectare, ea a promis că va lansa o a doua rundă de consultări cu părțile interesate, care este etapa chiar înainte de prezentarea unei propuneri legislative.

Dar subiectul aparent cel mai apropiat de inima ei a fost programul Erasmus+, pe care ea l-a numit „un exemplu cheie a ceea ce Europa face cel mai bine”. Ea a amintit-o în mod repetat în răspunsurile ei.

Ea a părut nederanjată de întrebările europarlamentarilor în cea mai mare parte a audierilor sale, până când a apărut o întrebare despre casa ei din centrul istoric al Brașovului. Ea a infirmat relatările din presa română că nu avea autorizațiile necesare pentru a modifica o clădire istorică, spunând că are două documente — unul datând din 2011 și unul din 11 noiembrie — de la autorități care atestă că casa ei nu este istorică și extinderea, de la 60 de metri pătrați la 100, era în regulă.

Cea mai „ciudată” întrebare a venit de la un europarlamentar de extremă-dreapta care a susținut că Mînzatu este „doar o cotă”, deoarece ea a fost nominalizată de ultim moment din România în urma impulsului lui von der Leyen pentru un colegiu echilibrat de gen. Egalitatea de gen a făcut parte din numeroasele subiecte pe care le-a abordat în timpul audierii sale, argumentând că este esențială pentru politicile UE.

Stéphane Séjourné, vicepreședinte executiv pentru prosperitate și strategie industrială, Franța

A fost o aterizare destul de lină pentru Stéphane Séjourné, „cel care a fost parașutat ca nominalizat al Franței de către președintele Emmanuel Macron”, după ce Thierry Breton a fost înlăturat într-o întorsătură de ultim moment. Séjourné a abordat cu încredere o serie de întrebări privind reforma piețelor de capital, întreprinderile mici și mijlocii și produsele chimice, fără derapaje și doar cu câteva ezitari.

Séjourné, un aliat apropiat al lui Macron, a fost însărcinat să salveze industria aflată în dificultate a Europei, să sporească competitivitatea continentului și să salveze Europa să nu devină o zonă geopolitică într-o lume dominată de China și SUA.

Performanța sa a fost presărată de statistici și referințe care au arătat că și-a făcut temele în portofoliul extins.

Dar Séjourné i-a dezamăgit pe cei care sperau la artificii, deoarece a rămas foarte mult pe scenariu. Uneori, el a dat răspunsuri dezamăgitoare deputaților europeni cu privire la întrebări existențiale, cum ar fi cum să stimuleze industria și să lupte împotriva schimbărilor climatice sau cum să umple golul de investiții identificat de fostul bancher central Mario Draghi. Răspunsurile lui au fost pragmatice.

Séjourné a evitat capcanele evidente, cum ar fi întrebările dacă este de partea Franței de a amâna sancțiunile împotriva producătorilor de mașini care nu ating obiectivele de emisii și a rămas rece când extrema dreaptă franceză l-a atacat cu privire la rezultatele electorale slabe ale partidului său.

Întrebat despre înlăturarea lui Breton și despre influența în scădere a Franței la Bruxelles, Séjourné a cerut să nu fie „judecat după stil”, ci pe rezultatele sale. „Este mai bine să ai relații bune cu colegii tăi”, a spus el.

Kaja Kallas, Vicepreședinte și Înalt Reprezentant pentru Politica Externă și de Securitate, Estonia

Nimeni nu se aștepta la o performanță slabă de la Kaja Kallas, care părea cea mai bună elevă din clasă. Și nu a dezamăgit, lăsând parlamentarii mulțumiți că a răspuns la întrebări specifice, de la Ucraina la China și Iran.

Ea a transmis un mesaj în mare parte optimist cu privire la potențiala putere a UE în lume, a rămas neclintită față de Ucraina – spunând clar că trebuie să câștige războiul împotriva Rusiei – și a descris China ca un „rival sistemic” care încearcă să submineze ordinea internațională, cu țări precum Coreea de Nord și Iran.

Kallas a respins o întrebare personală a unui parlamentar de extremă-dreapta cu privire la un scandal care implică activitățile de afaceri ale soțului ei în Rusia și a dat o altă întrebare când a a fost pusa la îndoială poziția ei față de Ucraina.

Au fost zone în care ea a fost mai puțin optimistă, totuși. Cu privire la războiul Israelului împotriva Hamas în Gaza, ea a rămas ferma la poziția președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a cerut o încetare a focului, eliberarea ostaticilor și o soluție intre cele două state și s-a referit doar la criza umanitară din Gaza. De asemenea, ea a refuzat să spună, în ciuda anchetelor repetate, că va defini Gărzile Revoluționare din Iran ca grup terorist.

Au fost și momente mai ușoare. Ea a glumit cu europarlamentarii estonieni despre faptul că au un „limbaj secret” și a glumit cu alți europarlamentari. „Cum sunt diferit de predecesorii mei? Sunt doar diferită”, a spus ea. Următorii cinci ani vor spune asta.

Raffaele Fitto, Vicepreședinte Executiv pentru Coeziune și Reforme, Italia

Aceasta a fost audierea care trebuia să fie plină de artificii politice. Dar, în cele din urmă, Fitto a rămas fidel imaginii sale de politician subtil și blând, asigurându-se că discuțiile sale de peste trei ore cu parlamentarii i-au dezamăgit probabil pe cei care se așteptau la anunțuri mărețe privind finanțarea regională și răspunsuri agresive.

Cu toate acestea, sesiunea a fost încă mai dramatică decât alte audieri, parlamentarii de stânga l-au criticat pe Fitto pentru legăturile sale cu premierul de dreapta al Italiei, Giorgia Meloni. După cum era de așteptat, Fitto a subliniat că nu va acționa în interesul Italiei, ci va rămâne angajat față de UE în ansamblu. Influența fundației sale creștin-democrate a fost și ea vizibilă, ajutându-l să-și păstreze calmul chiar și atunci când criticile au devenit personale.

În ciuda calmului său, este puțin probabil ca performanța să potolească îngrijorările parlamentarilor socialiști, verzi și liberali, care ar prefera să-i rețină funcția de vicepreședinte al Comisiei.

Lăsând la o parte politica, cea mai mare parte a întrebărilor s-a concentrat pe subiecte cum ar fi cum să sprijinim cel mai bine regiunile ultraperiferice ale UE, accelerând în același timp plățile în numerar de coeziune. Fitto a folosit cu pricepere toate cuvintele potrivite pentru a-i mulțumi pe membrii comitetului pentru afaceri regionale, cei mai mulți dintre aceștia concentrați pe dimensiunea locală a investițiilor UE.

El a fost, de exemplu, chestionat cu privire la presupusa sa centralizare a fondurilor de coeziune în Italia – lucru pe care l-a respins – și abținerea sa la un vot crucial privind înființarea fondului UE post-pandemie.

În general, audierea lui Fitto nu a reușit a calma preocupările europarlamentarilor care i se opun din cauza legăturilor sale cu Meloni. Criticii vor sublinia, de asemenea, lipsa de noi angajamente, susținând în același timp că acreditările sale de dreapta îl fac inapt pentru acest post.

Piotr Serafin, comisar pentru buget, antifraudă și administrație publică, Polonia

Polonezul Piotr Serafin a dat dovadă de inteligență politică, farmec și abilități de vorbire în public în audierea sa în fața Parlamentului European. În general, sesiunea a fost ridicată la nivel de substanță și relativ scăzută la dramatismul politic.

Spre deosebire de multe audieri anterioare ale comisarului desemnat, Serafin a făcut mai multe declarații favorabile titlurilor: bugetul Comisiei Europene trebuie să depășească 1% din produsul intern brut al UE; a trece peste datoria post-Covid nu este o idee grozavă; Bruxelles-ul trebuie, în schimb, să împingă capitalurile să se miște pe așa-numitele resurse proprii; predarea banilor contribuabililor către marile consultanțe poate fi o risipă.

Serafin a fost foarte abil cu privire la finanțarea apărării – probabil cel mai controversat subiect din noile negocieri bugetare, care depășește nivelul său de salariu – și s-a ferit să ofere cifre specifice privind cheltuielile.

Comisarul polonez desemnat a ieșit cu imaginea unui politician care cunoaște bugetul din interior și este capabil să-i liniștească pe europarlamentarii nemulțumiți. El a transmis mesajul că organismele locale sunt esențiale pentru bugetul UE și că modelul de redresare post-Covid ar trebui adaptat pentru a menține organismele locale și partenerii sociali la bord.

Valdis Dombrovskis, comisar pentru economie și productivitate, implementare și simplificare, Letonia

Pentru letonul Valdis Dombrovskis, un veteran al UE, a fost un interogatoriu familiar, dar totuși unul de luat în serios. Misiunea care i-a fost încredințată de Ursula von der Leyen poate fi mai puțin prestigioasă decât rolurile anterioare, dar nu este mai ușoară.

Comisarul desemnat pentru Economie și Productivitate, Implementare și Simplificare urmează să preia funcția de coordonator șef al investițiilor, cu responsabilități-cheie concentrate pe alinierea fondurilor distribuite la nivel național și UE și pe reducerea birocrației.

Dombrovskis s-a ocupat de audierea de peste trei ore ca un profesionist, flexându-și cunoștințele din domeniu, dar și capacitatea de a se sustrage de la cele mai dificile întrebări – o artă perfecționată de-a lungul unei lungi cariere politice.

El și-a reiterat în mod frecvent angajamentul de a face mai ușor pentru firmele mici să facă afaceri prin reducerea birocrației fără a afecta standardele sociale și de mediu ale blocului. În același timp, el s-a angajat să mărească numărul de jucători desemnați să testeze sarcinile de reglementare existente.

Cu toate acestea, nimeni – și mulți au încercat – nu a reușit să descopere ceea ce credea el cu adevărat despre emiterea de datorii comune ca o modalitate de a crește „investiția masivă” de care UE are nevoie pentru a reduce decalajul de productivitate față de concurenții săi cheie.

Dombrovskis a declarat că sprijină bugetul UE să-și asume un rol mai important, dar nu a mai călcat pe liniile roșii impuse de șefa sa, Ursula von der Leyen, sau pe competențele colegilor săi.

Singura pierdere a calmului a venit atunci când – la o zi după ce Donald Trump a fost reales la Casa Albă – și-a exprimat clar sentimentele despre războiul din Ucraina, subliniind importanța menținerii fluxului de fonduri către Ucraina.

După cum era de așteptat, aprobarea lui a venit rapid. Și per total, performanța lui a fost la fel de solidă pe cât te-ai aștepta de la un veteran al Comisiei.

Marta Kos, comisar pentru extindere, Slovenia

Audierea parlamentară a Martei Kos, nominalizata Sloveniei pentru Comisia Europeană, a fost mai puțin dramatică decât pregătirea.

Drumul ei către Bruxelles a fost printre cele mai explozive din punct de vedere politic dintre toți aspiranții la funcția de comisar, după ce prima alegere a Sloveniei, Tomaž Vesel, s-a retras sub presiunea președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru mai multe femei în echipa sa de top. Apoi a avut loc o întârziere prelungită, deoarece parlamentul sloven a refuzat să finalizeze procesul de nominalizare.

Dar Kos a arătat în mod clar priceperea ei despre țări de la Albania până în Macedonia de Nord în timpul unei audieri atent urmărite în Parlamentul European, în care se aflau ambasadori din Ucraina și Turcia.

Ea a subliniat în mod repetat abordarea „bazată pe merit” pe care o va adopta pentru extinderea blocului pentru a include noi țări, a promis o nouă strategie de comunicare pentru extindere și s-a angajat să sprijine eforturile Ucrainei de a adera la UE.

Principala linie de atac a grupului de extremă-dreapta Patrioți și, de asemenea, a unor părți ale PPE slovene (legate de fostul premier Janez Janša) a fost acuzația că Kos a spionat pentru serviciul secret Yugsolav – lucru pe care ea a negat cu forță și în mod repetat.

Kos a clarificat, de asemenea, unele chestiuni restante referitoare la posibilele conflicte de interese. De exemplu, ea a spus că a câștigat mai puțin de 5.000 de euro din munca ei de consultant; și, de asemenea, a promis că va vinde propria ei consultanță de tip boutique cu sediul în Elveția, dacă va fi confirmată.

Wopke Hoekstra, comisar pentru climă, zero net și creștere curată, Țările de Jos

Șeful pentru climă, Wopke Hoekstra, a trecut cu ușurință în audierea sa de confirmare, evitând cu pricepere întrebările spinoase și câștigând aplauze pentru că a respins întrebările care neagă clima de la parlamentarii de extremă dreapta.

Deși a avut câteva mesaje clare pentru deputați europeni – în special făcând angajamentul de a nu da înapoi în privința politicilor ecologice existente și reiterându-și sprijinul pentru un obiectiv climatic de 90% pentru 2040 – Hoekstra a evitat cu fermitate să intre în detalii pe subiecte mai complicate.

El a petrecut mai mult timp explicând de ce tranziția ecologică trebuie să fie echitabilă din punct de vedere social decât arătând modul în care intenționează să se asigure că este. Nu a precizat cum să atinge obiectivul pentru 2040, a refuzat să spună dacă ar include eliminările în UE a piețele de carbon și nu a specificat cum intenționează să pregătească Europa pentru dezastrele climatice. (El ar putea propune o legislație privind rezistența la schimbările climatice, dar numai dacă este necesar). Uneori a ignorat complet întrebările.

Cu toate acestea, răspunsurile sale au fost suficient de bune pentru europarlamentari, Hoekstra reușind să găsească un echilibru delicat între acordarea de angajamente ecologice ale Verzilor, în timp ce îi liniștea pe conservatori cu promisiuni de dialog și sprijin pentru industrie. El a părut la fel de încrezător – sau poate chiar mai mult – în ceea ce privește impozitarea, insistând că va face eforturi pentru măsuri care să îi facă pe marii poluatori să plătească.

Olivér Várhelyi, comisar pentru sănătate și bunăstare animale, Ungaria

Comisarul desemnat pentru bunăstarea și sănătatea animalelor a intrat într-o sală plină de deputați europeni care erau obligați să-și păstreze ranchiual pentru legăturile sale cu premierul ungar Viktor Orbán și care i-a numit „idioți” nu cu mult timp în urmă.

Dar, în ciuda perspectivelor slabe, nu a fost o audiere dezastruoasă: „Mai bine decât ne așteptam” este feedback-ul pe care Politico l-a primit de la mai mulți europarlamentari ulterior. Pe parcursul audierii de trei ore și jumătate, Várhelyi a explorat unele dintre angajamentele sale pentru următorul mandat, inclusiv lucrul la o revizuire a Regulamentului privind dispozitivele medicale, emiterea unei Legi privind medicamentele critice în primele 100 de zile și avansarea unui interziceri a creșterii în cuști.

Bineînțeles, nu a fost totul liniștit. Deputații l-au chestionat cu privire la drepturile femeilor, vaccinurile și controversele sale din trecut, creând momente pline de gâfâituri, aplauze și ocazional plecări. Unele dintre cele mai aprinse momente s-au referit la abordarea Ungariei cu privire la avort. El a răspuns în mod repetat că avortul nu este o problemă medicală sau o competență a UE, dezamăgindu-i pe europarlamentari.

Andrius Kubilius, comisar pentru apărare și spațiu, Lituania

Prim-ministrul lituanian de două ori, Andrius Kubilius a desfășurat cu umor, o serie de acronime de apărare ale UE și discuții reale despre intensificarea militară a Rusiei.

Viziunea pe care a schițat-o, la doar câteva ore după victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA de marți, a fost una cruntă: Rusia va cheltui mai mult pentru apărare în 2025 decât întreaga UE27, în timp ce SUA vor fi inevitabil distrase de China și mai puțin preocupate de securitate europeană.

Asta înseamnă că este timpul ca UE să se dezvolte rapid.

În lumina acestui mediu de amenințare, Kubilius a cerut ca bugetul UE să fie folosit pentru a cheltui mai mult pentru apărare și ca blocul să prefere proiecte transfrontaliere, multinaționale, în detrimentul inițiativelor pur naționale. Numai Lituania are nevoie de aproximativ 10 miliarde de euro până în 2028, a spus el, dar doar aproximativ 1,5 miliarde de euro au fost alocate în totalul cheltuielilor suplimentare ale UE.

A mai spus despre programul spațial al lui Kubilius care se va concentra pe stimularea companiilor private de rachete și pe găsirea unor modalități de a profita mai mult de programele de satelit existente ale blocului, încercând cu umilință să-l convingă pe Elon Musk să respecte o viitoare lege a UE privind spațiul, care își propune să stabilească reguli globale de drum pentru orbită.

Jozef Síkela, comisar pentru parteneriate internaționale, Republica Cehă

Jozef Síkela a primit suficient sprijin din partea parlamentarilor europeni pentru a fi confirmat ca următorul șef al blocului pentru cooperare pentru dezvoltare. Gruparea socialiștilor și democraților de centru-stânga a spus că își va arunca greutatea în spatele lui.

Politicianul ceh a demonstrat o cunoaștere superficială a problemelor de dezvoltare și, uneori, s-a chinuit să găsească cuvintele potrivite pentru a-și exprima opiniile. De asemenea, a ratat marcajul în răspunsul la unele dintre cele mai arzătoare întrebări puse de parlamentari – de exemplu, cu privire la implicarea Parlamentului European în inițiativa de infrastructură Global Gateway sau cu privire la problemele de gen.

Síkela a strălucit atunci când a fost întrebat despre bani, finanțare și investiții, totuși, datorită experienței sale în domeniul bancar de investiții. O frază pe care a repetat-o ​​de câteva ori: „Am fost selectat să transform Global Gateway dintr-o startup într-o extindere”.

El a răspuns la majoritatea întrebărilor în engleză, dar în mod clar s-a simțit mai confortabil vorbind germană ori de câte ori un parlamentar vorbitor de germană îi punea o întrebare. El a răspuns la o singură întrebare în limba sa nativă cehă.

Costas Kadis, comisar pentru pescuit și oceane, Cipru

În condițiile în care Uniunea Europeană se confruntă cu provocări din ce în ce mai mari din cauza scăderii stocurilor de pește, a luptelor privind cotele de pescuit cu Regatul Unit și flota umbră a Rusiei care își navighează în apele în ciuda sancțiunilor, Costas Kadis le-a promis europarlamentarilor că va ține un curs constant.

Comisarul cipriot desemnat pentru pescuit și oceane s-a descurcat bine în confruntarea sa de trei ore cu parlamentarii în timpul audierii, dovedind că are experiență în unele dintre problemele cheie care ocupă comisia pentru pescuit.

Pe parcursul audierii, Kadis a insistat că s-a angajat să sprijine pescarii la scară mică în contextul competiției internaționale și că a apreciat rolul pescuitului și al acvaculturii în securitatea alimentară europeană. Kadis a spus că va lucra pentru „a asigura mai mult sprijin pentru această parte foarte importantă a sectorului nostru”, subliniind experiența sa academică în biologia conservării și experiența sa recentă ca ministru al mediului în Cipru.

Totuși, el a ocolit câteva dintre întrebările mai complicate puse de europarlamentarii, inclusiv cu privire la revizuirea strategiei pentru Marea Baltică și dacă Comisia Europeană ar trebui să revizuiască politica comună în domeniul pescuitului.

În ceea ce privește Pactul european pentru oceane, Kadis a spus că ar trebui să rămână soft law, ceva care nu a convenit deputaților S&D și Verzilor în special. De asemenea, i-a lăsat pe deputați în întuneric dacă ar trebui să se aștepte la mai multe finanțări ca parte a următorului buget.