Analiza candidaturilor depuse pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024: deficiențe în Legea Electorală și implicațiile lor

În contextul alegerilor europarlamentare din iunie 2024, procesul de depunere a candidaturilor a fost marcat de implicarea a 15 partide și alianțe politice, alături de 7 candidați independenți. Cu toate acestea, analiza datelor disponibile scoate în evidență unele deficiențe în Legea Electorală, care ar putea afecta transparența și corectitudinea procesului electoral.

Una dintre problemele majore este reprezentată de cerința ridicată privind numărul de semnături necesare pentru depunerea unei candidaturi. Conform Legii 33/2007, partidele politice trebuie să strângă 200.000 de semnături, în timp ce candidații independenți sunt obligați să obțină 100.000 de semnături. Această condiție este una dintre cele mai restrictive din Uniunea Europeană și poate descuraja candidaturile independente și pe cele ale partidelor mai mici, care nu dispun de resursele necesare pentru a strânge un număr atât de mare de semnături.

Mai mult decât atât, procedura de verificare a semnăturilor de susținere este insuficient reglementată, iar numărul ridicat al semnăturilor face dificilă o verificare exhaustivă. De asemenea, lipsa unei proceduri transparente și accesibile publicului pentru validarea candidaturilor poate crea suspiciuni cu privire la corectitudinea procesului electoral.

Exclusiv

17:57, 17.10.2024 • POLITICĂ

SURSE: Dosarul de candidaturi AUR, respins la Tulcea! Ce ilegalități au fost sesizate

Accesul la informații este foarte greoi

O altă problemă constă în formatele inadecvate în care sunt publicate datele referitoare la candidaturi. Faptul că informațiile sunt disponibile în format PDF scanat ridică dificultăți în procesarea și analizarea lor. Expert Forum a trebuit să transforme aceste date în format editabil prin tehnici de recunoaștere optică de caractere (OCR), ceea ce a implicat un efort considerabil și uneori ineficient din punct de vedere energetic.

Mai mult decât atât, lipsa publicării datelor în formate deschise și accesibile reprezintă o altă deficiență în procesul electoral. Într-un context în care transparența și accesul la informație sunt esențiale pentru asigurarea integrității procesului democratic, refuzul de a publica datele în formate deschise poate fi considerat o încălcare a principiilor democratice.

Candidaturile feminine

Această scurtă analiză oferă o privire detaliată asupra reprezentării femeilor în listele de candidați pentru alegerile europarlamentare și în cadrul partidelor și alianțelor politice implicate. Iată câteva observații cheie:

Reprezentare în primele trei locuri: Majoritatea partidelor și alianțelor politice au inclus cel puțin o femeie în primele trei locuri ale listei lor de candidați. Cu toate acestea, există excepții, cum ar fi ADU și AUR, care nu au femei în primele trei poziții.

Reprezentare pe primul loc: Un număr limitat de partide au propus femei pe primul loc în lista lor de candidați. Acestea includ ARS, PAD și SOS România, cu toate că PSD+PNL au declarat intenția de a face acest lucru, dar lista lor este deschisă de un bărbat.

Diversitatea partidelor: Există o variație semnificativă în ceea ce privește numărul total de femei și bărbați incluși în listele de candidați ale diferitelor partide și alianțe. Unele partide, cum ar fi PMP și FD, au un număr relativ mic de femei în comparație cu bărbații. În schimb, altele, cum ar fi ARS și SOS România, prezintă o distribuție mai echilibrată între sexe.

Estimări privind obținerea mandatelor: Analiza include estimări cu privire la numărul de femei care ar putea obține mandate în Parlamentul European în funcție de performanța partidelor și alianțelor. Acest lucru arată că, în funcție de rezultate, numărul de femei europarlamentare poate varia semnificativ.

Utilizarea listei de tip fermoar: Se observă că Reper este singurul partid care a folosit o listă de tip fermoar, alternând între candidați de sex masculin și feminin în primele locuri.

În ansamblu, această analiză subliniază atât progresele în ceea ce privește reprezentarea femeilor în politică, cât și provocările persistente în asigurarea unei reprezentări echilibrate și incluzive în procesul electoral.

BEC – mereu o problemă cu subprobleme

Este adevărat că Biroul Electoral Central (BEC) a fost, mai mereu, o sursă de probleme în ceea ce privește administrarea corectă a procesului electoral. Există mai multe motive pentru aceasta:

Resurse limitate:

BEC poate avea resurse limitate, inclusiv personal și buget, ceea ce poate afecta capacitatea sa de a gestiona eficient și în mod corespunzător procesul electoral, în special în ceea ce privește verificarea candidaturilor și gestionarea contestațiilor.

Presiuni politice:

Uneori, BEC poate fi supus presiunilor politice din partea partidelor sau a altor actori politici, ceea ce poate afecta independența și obiectivitatea sa în luarea deciziilor.

Lipsa de transparență:

Opacitatea în procesele decizionale ale BEC poate duce la suspiciuni și neîncredere în modul în care sunt gestionate alegerile.

Probleme tehnice:

În unele cazuri, BEC poate întâmpina dificultăți tehnice sau logistice în desfășurarea procesului electoral, cum ar fi problemele cu sistemele informatice sau întârzierile în furnizarea materialelor electorale.

Cu toate acestea, este important să subliniem că BEC are și responsabilități importante în asigurarea corectitudinii și transparenței procesului electoral. În ciuda provocărilor, este esențial ca BEC să își îndeplinească funcțiile într-un mod imparțial și eficient, garantând astfel integritatea alegerilor și încrederea cetățenilor în procesul democratic. Reformele și îmbunătățirile continue pot fi necesare pentru a consolida rolul BEC în administrarea corectă a procesului electoral.

Concluzii și recomandări

În lumina acestor probleme identificate în procesul de depunere a candidaturilor pentru alegerile europarlamentare din 2024, se impun mai multe concluzii și recomandări:

Revizuirea cerințelor privind numărul de semnături:

Legislația electorală ar trebui să fie revizuită pentru a reduce numărul de semnături necesare pentru validarea unei candidaturi. Acest lucru ar asigura o competiție mai echitabilă și ar încuraja participarea partidelor mici și a candidaților independenți în procesul electoral.

Transparentizarea procedurii de verificare și validare:

Autoritățile electorale ar trebui să ofere mai multă transparență în ceea ce privește procedura de verificare și validare a semnăturilor de susținere. Acest lucru ar putea include publicarea detaliilor privind modul în care este efectuată verificarea și numărul de semnături validate pentru fiecare candidatură.

Creșterea transparenței și accesibilității datelor:

BEC ar trebui să fie obligat prin lege să publice datele referitoare la numărul de semnături depuse de fiecare partid politic sau candidat independent. Această măsură ar spori transparența și ar permite monitorizarea corespunzătoare a procesului electoral.

Reformarea procedurii de contestare a candidaturilor:

Procedura de contestare a candidaturilor ar trebui să fie revizuită pentru a permite cetățenilor și organizațiilor non-guvernamentale să facă contestații valide pe baza informațiilor disponibile. Această măsură ar consolida controlul democratic asupra procesului electoral și ar contribui la îmbunătățirea integrității acestuia.

Abordarea acestor probleme ar contribui la asigurarea unui proces electoral mai corect, transparent și democratic în România și ar consolida încrederea cetățenilor în instituțiile și procedurile democratice.

În concluzie, analiza datelor referitoare la candidaturile depuse pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024 scoate în evidență mai multe deficiențe în Legea Electorală și în practicile actuale. Pentru a asigura un proces electoral corect și transparent, este necesară revizuirea și îmbunătățirea legislației electorale, precum și adoptarea unor practici mai transparente și accesibile în ceea ce privește publicarea și verificarea datelor electorale.