Analiza chirurgicală a FMI: Pachetul Fiscal al Guvernului nu e suficient! Trebuie taxe mai multe

O misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Jan Kees Martijn, a vizitat Bucureștiul și Cluj-Napoca în perioada 22 septembrie – 4 octombrie, pentru a conduce discuții cu privire la Consultarea Articolul IV din 2023 cu România.

Pachetul de măsuri fiscale al Guvernului este menit sa reducă deficitul bugetar, însă, cu toate acestea, multe alte programe sunt necesare pentru a crește eficiența și veniturile, în general, a declarat miercuri şeful misiunii FMI pentru România, Jan Kees Martijn.

Conform delegației, România a rezistat relativ bine șocurilor economice generate de pandemie, războiului Rusiei în Ucraina și creșterii prețurilor la energie și alimente. Țara și-a continuat convergența către venituri mai mari. Principala provocare politică este de a pune finanțele publice pe o cale durabilă.

• Pachetul fiscal adoptat recent este un prim pas important pentru reducerea deficitului fiscal ridicat. Cu toate acestea, sunt necesare alte reforme fiscale ambițioase, pentru a reconstrui spațiul fiscal, pentru a face sistemul fiscal mai echitabil și mai eficient și pentru a crește veniturile, pentru a consolida serviciile publice, susțin reprezentanții FMI.

• În plus, politica fiscală trebuie să devină mai previzibilă. Stabilirea unei căi credibile pentru consolidarea fiscală pe termen mediu va ajuta la asigurarea finanțării pieței la costuri mai mici ale împrumuturilor. Anunțarea unor reforme fiscale suplimentare, cu mult timp în avans, va ajuta companiile și lucrătorii să se adapteze la aceste schimbări.
• În urma înăspririi politicii monetare, inflația este în scădere. Politica monetară nu ar trebui să fie relaxată până când inflația de bază se află pe o traiectorie fermă descendentă, așa cum este necesar, pentru ca inflația generală să revină la intervalul de toleranță al Băncii Naționale a României (BNR) în jurul țintei până la jumătatea anului 2025.

• Reformele structurale trebuie să abordeze punctele slabe ale guvernării și să îmbunătățească furnizarea de servicii publice. Este necesar un efort major pentru a sprijini tranziția României către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon, susțin cei de la FMI.

După o performanță robustă în 2022, creșterea a încetinit în prima jumătate a anului 2023. Încetinirea a fost determinată în principal de consumul mai slab, din cauză că inflația ridicată a erodat salariile reale. Între timp, investițiile publice și private au rămas puternice. Inflația a atins un vârf în noiembrie 2022 și de atunci a scăzut în mod constant, determinată de efectele de bază, scăderea prețurilor la energie și alimente, o diminuare a blocajelor în aprovizionare și înăsprirea monetară. Deficitul de cont curent rămâne mare, dar este în scădere și este finanțat în mare parte din subvenții UE și fluxuri de investiții directe (Când o țară are un deficit de cont curent, aceasta înseamnă că cheltuielile în străinătate ale țării – pentru importuri, transferuri și investiții – sunt mai mari decât veniturile pe care le obține din exporturi, transferuri și investiții străine). Rezervele internaționale rămân adecvate.

Perspective și riscuri

Creșterea economică va rămâne robustă și mai mare decât în țările din jur. În 2023, creșterea economică este prognozată la 2,3% din PIB, susținută de o creștere mare a investițiilor.

Economia își va reveni modest și va ajunge la o creștere de 3 procente pe măsură ce apare și o consolidare fiscală. Pe termen mediu, ne așteptăm ca economia să ajungă la potențialul de creștere de 3 – 3,25%, pe măsură ce consumul și investițiile susținute de fondurile din PNRR rămân puternice.

Odată cu slăbirea creșterii economice, se preconizează ca inflația va scădea de la 7% la 4,5% la finalul anului 2024, dar peste ținta de inflație stabilită de BNR. Riscurile din jurul acestei prognoze sunt substanțiale: războiul din Ucraina, o posibilă scădere a activității economice în Europa sau o scădere economică globală ar putea să afecteze fondurile de care au nevoie țările emergente.

Creșterea puternică a salariilor în România ar putea întârzia scăderea estimată a inflației de bază. În cele din urmă, ar putea fi o provocare să implementăm consolidarea fiscală și următorii pași în cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR) pe parcursul unui an cu alegeri multiple.

Pachetul fiscal, necesar, dar nu e îndeajuns

Pachetul fiscal adoptat recent este un pas în direcția corectă, dar sunt necesare ajustări suplimentare. Ținta inițială de deficit pentru 2023 de 4,4 la sută din PIB este acum, probabil, imposibil de atins și proiectăm un deficit de 6 la sută din PIB.

Noul pachet fiscal va îmbunătăți finanțele publice în 2024 și ulterior cu aproximativ 1% din PIB, rezultând un deficit de puțin peste 5% din PIB în 2024. Cu toate acestea, deficitele fiscale vor trebui să scadă sub 3% din PIB, așa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, pentru a stabiliza datoria publică pe termen mediu, pentru a contribui la asigurarea finanțării necesare pe piață la rate mai mici ale dobânzilor și pentru a sprijini plata în curs a fondurilor UE.

Pentru a realiza acest lucru, va fi necesară o ajustare suplimentară cu cel puțin 2% din PIB în următorii câțiva ani. Noul pachet fiscal îmbunătățește proiectarea politicilor în unele domenii. Acesta lărgește baza de impozitare și îmbunătățește veniturile, prin limitarea scutirilor pentru lucrătorii din sectoarele agricole, construcții, prelucrare alimentară și IT și prin limitarea numărului de bunuri supuse cotelor reduse de TVA. Aceste măsuri îmbunătățesc echitatea și sprijină ajustarea fiscală într-un mod favorabil creșterii.

”Alte reforme în ceea ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi corectitudinea. O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB, în afara celor aduse de pachetul fiscal recent, va fi necesară în următorii doi ani. (…) Veniturile din impozite în România sunt foarte scăzute față de alte state europene și de aceea credem că este loc pentru îmbunătățirea colectării. Nu am explorat diverse opțiuni privind privatizarea unor companii de stat. Sistemul de taxare a proprietății este depășit și susținem modernizarea acestuia”, a subliniat șeful delegației FMI. Practic, Jan Kees Martijn cere taxe mai multe și mai mari!

Creșterea impozitului pentru microîntreprinderi va crește veniturile fiscale; dar pentru a închide cu adevărat această lacună, pragul de înregistrare ca microîntreprindere ar trebui redus și mai mult. ”Credem că prin microîntreprinderi sunt lacune prin care se evită plata unor taxe. De aceea trebuie redus pragul, dar chiar și 250.000 este ridicat. Mai potrivit ar fi 60.000 de euro”, a spus șeful delegației FMI.

Impozitele aplicate băncilor și firmelor mari pun o povară injustă asupra companiilor

În plus, impozitele pe cifra de afaceri aplicate băncilor și întreprinderilor mari pun o povară injustă asupra companiilor cu marje scăzute și pot reduce intermedierea financiară. Sfera de aplicare a ajustărilor fiscale suplimentare prin reduceri ale cheltuielilor sau creșterea eficienței cheltuielilor este limitată. Evaluările continue ale cheltuielilor sunt binevenite și ar putea ajuta la eficientizarea cheltuielilor guvernamentale în timp, dar este puțin probabil să ofere economii mari. În plus, sprijinirea unei populații în vârstă, abordarea nevoilor sociale și îmbunătățirea serviciilor publice – în special educația și asistența medicală – în conformitate cu standardele UE, necesită cheltuieli bine direcționate și adecvate.

Sfaturi pentru BNR

Deși presiunile asupra prețurilor au început să se modereze, BNR ar trebui să mențină o abordare prudentă pentru a se asigura că inflația revine în intervalul de toleranță din jurul țintei până la jumătatea anului 2025, susțin reprezentanții FMI.

Înăsprirea politicii monetare a contribuit la reducerea inflației și la menținerea așteptărilor inflaționiste ancorate. Privind în perspectivă, angajamentul public al BNR de a menține ratele în așteptare până în 2023 este adecvat în lumina inflației de bază încă ridicate și a riscurilor de creștere din creșterea salariilor.

O relaxare a politicii monetare ar trebui să aștepte până când inflația de bază se află pe o traiectorie fermă descendentă, astfel încât intervalul țintă să fie în mod clar la îndemână.

Mai mult, există argumente puternice pentru implementarea oricărei reduceri a ratelor dobânzilor într-o manieră graduală, având în vedere incertitudinea ridicată cu privire la procesul inflaționist, transmisia monetară și politicile fiscale.

În cazul unei revizuiri semnificative în sens ascendent a inflației de bază proiectate, BNR ar trebui să fie pregătită să înăsprească politica monetară, inclusiv gestionarea lichidității, după caz.

Pe de altă parte, controalele guvernamentale ale prețurilor produselor alimentare nu sunt un instrument potrivit pentru reducerea inflației, deoarece pot comprima oferta și pot crește prețurile altor bunuri. „Nu e o strategie bună pentru scăderea prețurilor”, a spus Jan Kees Martijn.

Cadrul de politică monetară a României, cu un curs de schimb relativmi pandemiei, în ciuda provocărilor generate de un sector financiar mic, euroizare parțială și fluxuri de capital volatile.

O creștere treptată a flexibilității cursului de schimb bidirecțional pe termen mediu ar limita oportunitățile de destabilizare a fluxurilor de capital, ar crește eficacitatea politicii monetare și ar spori rezistența la șocurile economice. Împreună cu consolidarea fiscală, ar contribui și la consolidarea poziției externe slabe a României.

Sistemul bancar își menține pozițiile puternice de capital, lichiditate și profitabilitate. Înăsprirea politicilor macroprudențiale – inclusiv creșterea rezervei de capital anticiclice – a susținut în mod corespunzător politica monetară și a redus riscurile în sectorul financiar. Sectorul bancar va fi consolidat în continuare prin consolidarea continuă. Ar trebui monitorizate riscurile emergente din recenta creștere a împrumuturilor în valută și impactul impozitului planificat asupra băncilor. Băncile și autoritățile de supraveghere ar trebui să examineze cu atenție împrumuturile în valută de la societățile nefinanciare și să se asigure că acestea sunt acoperite în mod corespunzător. Taxa pe cifra de afaceri planificată asupra băncilor ar putea submina intermedierea financiară deja slabă și ar putea slăbi treptat rezervele financiare.

FMI cere reforme tot mai multe

PNRR oferă o oportunitate importantă pentru avansarea reformelor structurale. Pe lângă reformele structurale fiscale, prevede reforme de guvernanță și administrative pentru a crește transparența, a consolida eficiența sectorului public (inclusiv prin digitalizare) și a îmbunătăți monitorizarea întreprinderilor de stat. Acțiunile decisive în acest sens ar contribui, de asemenea, la stimularea investițiilor finanțate de UE.

În acest context, misiunea salută concentrarea guvernului pe creșterea absorbției fondurilor UE. Creșterea participării la forța de muncă (LFP) este importantă în lumina îmbătrânirii și a populației în scădere a României. LFP a României este printre cele mai scăzute din UE, iar politicile axate pe sprijinirea femeilor să lucreze în economia formală printr-o mai bună disponibilitate a locurilor de muncă pentru îngrijirea copiilor și cu fracțiune de normă ar contribui la susținerea creșterii, la atenuarea penuriei de forță de muncă și la reducerea inegalității.

Investițiile în calitatea educației – acolo unde România este în urmă față de UE – ar contribui, de asemenea, la creșterea ofertei de muncă și a productivității.

România, cu potențialul său mare pentru surse regenerabile, este bine poziționată pentru a beneficia de decarbonizare și a deveni mai competitivă în lanțurile valorice verzi. Producția de energie electrică a României este deja dominată de surse cu emisii scăzute de carbon. Cu toate acestea, atingerea neutralității carbonului și asigurarea securității energetice, parțial prin exploatarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, va necesita investiții mari.

PNRR oferă resurse semnificative pentru eliminarea treptată a cărbunelui și extinderea rețelei electrice. În plus, autoritățile ar trebui să utilizeze mai mult instrumentele fiscale pentru a sprijini tranziția ecologică. De asemenea, va fi vital să se păstreze echilibrul social, inclusiv prin sprijinirea lucrătorilor vulnerabili și a gospodăriilor cu venituri mai mici care se confruntă cu creșteri ale costurilor.

Echipa Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jan Kees Martijn, s-a aflat la Bucureşti în perioada 25 septembrie – 4 octombrie 2023, pentru analiza anuală a economiei româneşti. Astfel de consultări au loc periodic cu toate statele membre FMI.