Analiză CNN: În timp ce Vestul condamnă Rusia pentru criza din Ucraina, China păstrează un ton diferit
Trimisul Chinei la ONU a cerut „tuturor părților” să-și dea dovadă de reținere și să evite „alimentarea tensiunilor” în Ucraina, dar nu a condamnat recunoașterea de către Kremlin a independenței pentru cele două regiuni pro-Moscova din estul țării.
Într-o scurtă declarație la o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, ambasadorul Chinei la ONU, Zhang Jun, a declarat că Beijingul salută și încurajează toate eforturile pentru o soluție diplomatică, adăugând că toate preocupările ar trebui tratate pe „baza egalității”.
„Situația actuală din Ucraina este rezultatul multor factori complecși. China își face întotdeauna propria poziție în funcție de problema în sine. Credem că toate țările ar trebui să rezolve disputele internaționale prin mijloace pașnice, în conformitate cu scopurile și principiile Carta ONU”, a spus Zhang, citat de CNN.
Reuniunea consiliului de securitate are loc în timp ce liderii mondiali încearcă cu disperare să detensioneze situația din Ucraina, care a cunoscut o deteriorare rapidă când președintele rus Vladimir Putin a ordonat forțelor ruse să intre în două teritorii separatiste susținute de Moscova, după ce le-au recunoscut ca independente. În opinia oficialilor occidentali, aceasta ar oferi un pretext pentru o invazie mai largă a Ucrainei.
Rusia a declarat de săptămâni întregi că nu va invada Ucraina, iar în ședința consiliului de securitate și-a apărat acțiunile ca eforturi „de protejare și conservare a acelor oameni” care trăiesc în autoproclamatele Republică Populară Donețk și Republica Populară Lugansk (DPR și LPR).
Cooperarea „fără limite” ruso – chineză
Pe fondul condamnării tot mai mari, Rusia a încercat să se apropie de China, Putin călătorind la Beijing pe 4 februarie pentru a se întâlni cu liderul chinez Xi Jinping, înaintea Jocurilor Olimpice de iarnă. Summitul s-a încheiat cu publicarea unei declarații conform căreia nu există „limite” pentru relația celor două țări și „nu există zone „interzise” de cooperare”.
Manifestarea de solidaritate nu a trecut neobservată în Occident. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a referit la declarația comună recentă a lui Xi și Putin la Conferința de securitate de la München de vineri, sugerând că Beijingul și Moscova au încercat să înlocuiască statul de drept cu „stăpânirea celor mai puternici”.
China a susținut că interesele sale sunt de dialog și soluționare pașnică, dar experții spun că Beijingul caută să nu fie considerat vinovat, prin asociere.
„Nu vor să se implice și nu vor să facă o declarație explicită. În acest fel, SUA nu se vor enerva și Rusia nici nu se va înfuria”, a spus Alfred Wu, profesor asociat cu Școala de Politici Publice Lee Kuan Yew de la Universitatea Națională din Singapore.
El a adăugat că Beijingul ar dori să evite sancțiunile occidentale care vizează acțiunile Moscovei și „ar fi atent să nu aibă imaginea că sprijină în mod deschis Rusia”.
China a cerut anterior părților implicate în criza din Ucraina să revină la acordurile de la Minsk, făcând referire la acordurile încheiate în 2014 și 2015 în urma conflictelor din estul Ucrainei, care susțin controlul Kievului asupra graniței sale cu Rusia.
În comentariile de sâmbătă, în timp ce s-a adresat aceleiași conferințe de la München, ministrul chinez de externe Wang Yi a spus că „suveranitatea, independența și integritatea teritorială a tuturor țărilor ar trebui respectate și protejate”.
Asta pune China într-o „poziție incomodă” în ceea ce privește cele mai recente evoluții, potrivit lui David Sacks, cercetător la Consiliul pentru Relații Externe din New York.
„Până în ultimul moment, China a subliniat necesitatea de a reveni la acordul de la Minsk, iar Putin a ignorat în esență propunerea Chinei de a face față crizei”, a spus el.
„Îmbrățișarea Rusiei de către China va provoca o nouă respingere din partea Statelor Unite și a Europei, iar asta vor să evite”, a concluzionat.