Analiză: Febra prețurilor la carburanți: tratată în alte state, ignorată în România
Trăită de întreaga lume, febra creșterii prețurilor la carburanți a fost tratată în mod diferit, de la stat la stat: cu reduceri de TVA ori de accize, în multe cazuri, sau cu minimă implicare doar pentru o anumită categorie, în situația României.
Mai exact, în cazul nostru, aproximativ 3.000 de transportatori vor beneficia de o reducere de 50 de bani per litru, măsură contestată chiar de Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), cel mai mare patronat din transporturi. Restul șoferilor, profesioniști sau amatori, nu contează.
Mai întâi, un scurt memento: la începutul primăverii, pe 9 martie, un anunț postat într-o stație din Beiuș genera o adevărată isterie națională.
„În cursul dimineții a fost afișat un preț la o benzinărie de 11 lei și informația a fost rostogolită în social media și în mass media precum că în această noapte prețurile vor ajunge la 10-11 lei și este complet fals. Benzinăria Mol a scumpit în această seară prețurile – care au ajuns peste 9 lei. Întâmplător în țara vecină (Ungaria n.r), același lanț de benzinării are probleme cu aprovizionarea datorită plafonării prețului la benzină și motorină. Probabil că acesta este motivul pentru care întreg lanțul a scumpit prețurile, dar la cei doi mari producători care sunt în România nu se pune problema de scumpire la acest nivel. Românii nu au de ce să stea la coadă”, încerca să explice și să potolească spiritele atunci, pe Facebook, ministrul Energiei, Virgil Popescu.
Nu a potolit nimic. La benzinării s-au format cozi de sute de metri lungime, șoferii au luat carburant în orice recipient gol au avut la încemână, de la canistre la butoaie, iar vânzătorii au urcat mai toți prețurile în jurul a zece lei litrul de benzină sau motorină.
Controalele și reacțiile autorităților de a doua zi au dus tarifele în jos, fără a mai reveni însă la nivelul anterior.
Potrivit monitorizării făcute de peco-online.ro, în următoarele 30 de zile prețul mediu al unui litru de benzină s-a majorat cu 9,1% iar cel al motorinei cu 15,4%.
Creșterile nu se justifică, din perspectiva costurilor: prețul petrolului brent a variat între 107 dolari (pe 3 martie 2022), un maxim de 122 dolari (8 martie 2022, în preziua isteriei românești a carbulanților de 11 lei/ litrul) la un minim de 94 de dolari (16 martie 2022) și 98 de dolari (4 aprilie 2022).
Soluțiile altor state
Față de începutul anului, când un baril valora 75 de dolari, prețul petrolului brent este în prezent, considerabil, mai mare. Motiv pentru care și cifrele afișate la pompă au luat-o în sus în toate țările.
Nu toată lumea a așteptat să vadă până unde se va scumpi materia primă pentru a avea o reație de protejare a consumatorilor.
La sfârșitul lunii ianuarie, guvernul polonez prezenta un program intitulat „sistem de apărare împotriva inflației 2.0” în care propunea reducerea TVA-ului la carburant de la 23 % la 8 %. Măsura are aplicare temporară, între 1 februarie 2022 și 31 iulie 2022, dar a fost inițiată de la finalul anului trecut.
La începutul lunii martie, ministrul cipriot de Finanțe anunța reducerea TVA la combustibil la 5% iar oficialitățile din Macedonia de Nord, la 10%.
La mijlocul lunii martie, Portugalia a cerut Comisiei Europene permisiunea de reducere a TVA-ului la combustibil, pentru a tempera creşterea accelerată a preţurilor la carburanţi. Conform ministrului portughez al economiei, se dorește o scădere de la 23% la 13%, „ceea ce va însemna o reducere importantă a preţului final plătit de consumator”, după cum a explicat oficialul portughez, citat de Reuters.
Unde nu s-a redus taxa pe valoare adăugată, s-a micșorat acciza: Olanda, Marea Britanie și Italia se numără printre țările în care s-a luat o astfel de hotărâre.
S-a ajuns la situația în care 15 state europene au decis reducerea accizelor la carburanţi pentru diferite perioade de timp: Belgia (pentru 3 luni), Croaţia (3 luni), Cipru (2,5 luni), Franţa (4 luni), Germania (3 luni), Grecia (3 luni), Ungaria (3 luni), Irlanda (5,5 luni), Italia (o lună), Malta (decizie pentru 12 luni luată în noiembrie 2021), Ţările de Jos (9 luni), Polonia (6 luni), Portugalia (3,5 luni), Slovenia (o lună) şi Suedia (4 luni).
Decizii și indecizii
„Statele membre pot decide – ca parte a instrumentelor pe care le au imediat la dispoziție – să aplice cote reduse de TVA la produsele energetice, atâta timp cât respectă cota minimă de 5% stabilită de Directiva UE.
Sunt luate în considerare mai multe opțiuni pentru măsuri de urgență, cu scopul de a oferi ajutor temporar și direcționat consumatorilor finali, pe termen scurt, autonomie strategică pe termen mediu și decarbonizare pe termen lung”, ne-a transmis Francesc Dalboni, ofițer de presă al Comisiei Europene.
Întrebat în aprilie dacă România are pregătit un scenariu de reducere a TVA la carburanți, ministrul Finanțelor a răspuns că… nu răspunde.
„Nu am să dezvălui legat de…, o să vorbesc de un principiu al scăderii taxelor și principiul acesta pentru…, mesajul știți cum e, nu e pentru dumneavoastră, dar pentru cei, mai ales, care spun de scădere de taxe. Taxa urmează valoarea, nu valoarea urmează taxa. În contextul în care valoare este volatilă, o scădere de taxă niciodată nu o să-ţi rezolve problema valorii. Adică, atunci când prețul bazei este în volatilitate, o scădere de taxă niciodată nu o să te ducă cu un preț final la un preț un preț mai mic că ai scăzut taxa, pentru că prețul va crește și e foarte simplu să faceți această analiză dacă luați un preț la baril de 90 de dolari, după care faceți același calcul la un preţ la baril la 120 de dolari și doar introduceți că a scăzut/ TVA-ul cu câteva procente”, a explicat ministrul Adrian Câciu filosofia sa fiscală.
Acesta a recunoscut că măsura este una aplicabilă, dar în anumite condiții.
„Reduceri temporare de taxe sunt permise dacă ele, în timpul acesta, se completează cu alte măsuri care să conducă la stabilizarea volatilității prețurilor. Adică, asta înseamnă să ai stocuri, să ai un lanț de aprovizionare sigur și să ai o conduită comercială adecvată”, a mai detaliat Câciu.
Carburanții ieftini, o iluzie
În noul context, România a pierdut statutul de țară cu prețuri mici la pompă. În ultima lună, a atins poziția a opta în Uniunea Europeană la capitolul cea mai ieftină benzină, după Bulgaria, Croația, Cipru, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia.
La motorină ocupăm locul nouă la nivelul UE ca prețuri, după Bulgaria, Croația, Cipru, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia.
Cât privește o diminuare a taxelor la carburanți, după vehicularea ideii de reducere a accizei la jumătate, discuția a dispărut de pe agenda decidenților români.
A fost înlocuită doar de o compensare de 50 de nai/ litru, pe care o primesc aproximativ 3.000 de transportatori rutieri de marfă şi de persoane.
„Cu toţii am văzut ceea ce s-a întâmplat cu preţul la carburant, ca atare această măsură decisă de Guvern prin hotărâre va operaţionaliza schema de sprijin de ajutor de stat prin care operatorii economici de transport rutier de mărfuri şi persoane vor beneficia de ajutor”, a declarat săptămâna trecută Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului. Conform acestuia, schema de ajutor de stat este în valoare de 300 milioane de lei.
Măsura, ce nu rezolvă decât o mică parte din problemă, este contestată chiar de UNTRR, cel mai mare patronat din transporturi.
Conform acestora, la o rambursare de 0,5 lei/litru, este acoperit un consum de doar 600 milioane litri de motorină, în condiţiile în care, în România, consumul de motorină este de 8-9 ori mai mare. Un camion parcurge în medie, la nivel naţional, 9.000 de km, iar la un consum lunar de 30 l/100 km, costul lunar cu motorina s-ar ridica la 4.590 euro per camion. Măsura de rambursare propusă de Guvern ar returna firmelor aproximativ 270 euro/camion, respectiv doar 5,9% din costul lunar al motorinei per camion.
„Măsura pregătită de Guvern pentru companiile de transport şi distribuţie, prin care se va acorda o subvenţie de 0,5 lei/litru, este insuficientă în raport cu mărimea şi nevoile industriei de transport rutieri. Guvernul a anunţat că bugetul schemei de ajutor se ridică la 300 milioane lei (60,6 milioane euro). Astfel, bugetul propus de Guvern ar subvenţiona motorina doar pentru sub 5% din parcul total de vehicule comerciale, în condiţiile în care în România există 40.500 de firme de transport rutier de mărfuri şi persoane, respectiv 165.000 de vehicule destinate transportului rutier de mărfuri şi 46.000 de vehicule destinate transportului rutier de pasageri. Totodată, sunt înmatriculate aproximativ 870.000 de vehicule de transport marfă – vanuri”, se arată într-un comunicat de presă al UNTRR.
Cât privește restul consumatorilor, ei sunt lăsați la cheremul benzinarilor.