Analiză: Majorările ratelor bancare se vor opri în curând, dar creșterea economică încetinește puternic

Creșterea economică a României încetinește pe măsură ce se adaptează la prețurile ridicate la energie, iar principalul partener comercial, zona euro, se îndreaptă către stagflație sau chiar recesiune.

Activitatea economică este afectată direct și de majorarea inflației și de reducerea cheltuielilor gospodăriilor, iar estimarea de creștere a PIB în acest an este de 5% în prezent, conform unui raport al OTP Bank.

Având în vedere performanța recuperării economice, România a evoluat foarte bine în prima parte a anului, ținând cont de revenirea post pandemie și de redeschiderea HoReCa. Această activitate s-a văzut în creșterea PIB-ului, la fel ca și în cazul altor sectoare precum Informații și Comunicații, care au continuat să performeze. În acest moment România este încă într-o poziție bună, mai puțin influențată de criza internațională a gazelor.

„Expunerea României la importurile de energie este relativ limitată în comparație cu UE, dar tarifele mari la energie implică o deteriorare a condițiilor comerciale și mai târziu cineva va trebui să plătească prețul. În același timp, un sfert din PIB este foarte sensibil la fluctuațiile prețului energiei, respectiv sectoarele de transport, industrie, retail și HoReCa. Având în vedere și situația din agricultură, cu recolte cu 20-25% sub anul trecut din cauza secetei, vedem o creștere a PIB-ului puțin sub 5% pentru acest an”, au raportat analiștii OTP Bank.

Scădere în sectorul agricol

Performanța economică în a doua jumătate a anului este influențată de scăderea din sectorul agricol și, de asemenea, de reducerea cheltuielilor de consum, cu efecte mai vizibile în anul următor.

„Estimăm o creștere de 2,5% pentru 2023, încetinirea fiind condusă de consumul casnic. Ar trebui să luăm în considerare și o performanță mai slabă la export, faptul că industria și toți marii consumatori de energie industrială vor avea o activitate redusă, iar performanța anuală în sectorul serviciilor se reduce”.

Până în prezent, inflația a continuat pe traiectoria ascendentă, iar după ce la mijlocul verii a trecut de pragul de 15%, în septembrie a ajuns la 15,9%. Evoluția inflației în ultima perioadă a fost incertă, având în vedere că efectul plafonării prețului energiei tocmai a apărut în date și au existat și alte influențe din sectorul de retail.

Deocamdată, inflația a urmat traiectoria estimată, pare să fi ajuns la vârf sau aproape de vârf, iar după ce a oscilat între 15-16% timp de câteva luni ar trebui să urmeze un trend descendent.

„Pentru luna septembrie ne așteptam la un nivel ușor mai scăzut, de 15,4%; ne puteam aștepta în continuare la alte șocuri la prețurile alimentelor, dar este posibil ca prețurile materiilor prime să fi ajuns deja la maxim. Tendința sugerează că acum va urma o scădere foarte lentă a inflației, rămânând în zona de două cifre cel puțin până în primăvara anului viitor. Dacă luăm în considerare că inflația de bază, fără a include energia sau evoluția prețurilor alimentelor, se apropie de 6-7%, atunci când aceste prețuri vor scădea nu va exista niciun motiv ca România să aibă o rată ridicată a inflației”.

Dobânzile bancare vor crește în continuare

În linie cu evoluția pieței, Banca Centrală a continuat politica monetară și a majorat rata de bază cu încă 75 bps, mai mult decât așteptările pieței, de 50 bps. Banca Centrală va continua cel mai probabil pe această cale și în luna noiembrie va crește din nou dobânda, până la 7%.

„În acest moment nu suntem departe de ratele maxime ale dobânzilor. Este clar că de la o curbă abruptă a randamentelor în urmă cu doar câteva luni, acum ne aflăm într-o poziție stagnantă, deoarece piața nu se așteaptă ca rata dobânzii să continue să crească mult.”

Șomajul rămâne scăzut

În tabloul macroeconomic extins, ocuparea forței de muncă este în continuare în creștere, iar până în lunile iulie – august nu a existat niciun risc de deteriorare pentru consolidarea pieței muncii. Cu șomajul la un nivel destul de scăzut, salariile reale rămân însă în urmă, scăzând cu o rată de 2-3%, ceea ce înseamnă că piața nu a reușit să țină pasul cu inflația.

„Acest lucru are efecte imediate în întreaga economie, iar zona de creditare a început să reacționeze, cu un volum mai redus de credite noi, care cel mai probabil va continua în 2023 din cauza încetinirii economice”

Este un context cu impact negativ asupra consumului public, dar vestea cu adevărat bună este că s-a reluat consolidarea deficitului bugetar, după implementarea măsurilor de reducere a cheltuielilor; situația probabil că va continua să se îmbunătățească.

„Cu toate acestea, deficitul de cont curent este încă mare, dar nu putem pune acest efect asupra prețului energiei. Deficitul de cont curent în România era deja mare înainte de criza energetică, iar efectele au fost limitate, România nefiind importator net de energie”.