ANAR menţine coeficientul de umplere de peste 70% în principalele 40 de lacuri de acumulare

Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) şi Hidroelectrica au reuşit să menţină coeficientul de umplere de peste 70%, în principalele 40 de lacuri (cu folosinţă complexă), adică la 73,61%, informează ANAR.

Conform sursei citate, rezerva (strategică) în principalele 40 de lacuri este 3,19 miliarde de metri cubi de apă, în scădere faţă de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022, iar aceasta poate asigura necesarul de apă pentru toţi beneficiarii care se alimentează din sursa de apă de suprafaţă.

„Fiecare folosinţă îşi stabileşte pragurile şi debitele care pot fi restricţionate. Acestea sunt parte integrantă din Planurile de restricţii care se aplică gradual conform celor trei trepte, cu respectarea legislaţiei în vigoare”, se menţionează în comunicat.

Reprezentanţii Administraţiei Naţionale „Apele Române” fac apel la calm şi responsabilitate socială în direcţia folosirii raţionale a resurselor de apă şi pe cât posibil a economisirii acestora.

20:47, 04.11.2024 • ECONOMIE

Apele Române: În lacuri e suficientă apă pentru alimentarea populaţiei, la iarnă (Video)

„Nu uitaţi de recomandările noastre din ghidul de economisire a apei”, atenţionează reprezentanţii ANAR.

Potrivit sursei citate, debitul Dunării la intrarea în ţară este de 1.860 mc/s, fiind la mai puţin de jumătate faţă de media multianuală a lunii august (4.300 mc/s).

Conform prognozei emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere şi va ajunge în jurul valorii de 2.000 mc/s în data de 8 august.

La staţia hidrometrică de la Cernavodă a fost atinsă prima treaptă de avertizare (de restricţii) şi mai sunt 0,77 cm până la atingerea treptei II. Treapta I înseamnă o monitorizare mai atentă a evoluţiei nivelurilor pe Dunăre şi în bazinul de aspiraţie al centralei de la Cernavodă, în perioada următoare.

Conform datelor ANAR, Centrala de la Cernavodă a fost oprită în 2003, când Dunărea avea la intrarea în ţară un debit de 1.800 mc/s.

Reprezentanţii ANAR precizează că 779 de localităţi sunt alimentate restricţionat la nivel naţional.

Conform Raportului de monitorizare realizat de specialiştii Administraţiei Naţionale „Apele Române”, precum şi de la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă, în special în zona oraşelor mici şi a satelor din Moldova continuă fenomenul de secetă.

Cele mai afectate judeţe sunt: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea. Aici, apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafaţă, fie din subteran.

La nivel naţional, sunt 364 de localităţi (din 26 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Maramureş, Satu-Mare, Hunedoara, Alba, Ilfov, Olt, Teleorman, Braşov, Harghita, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Buzău, Ialomiţa, Dolj, Gorj, Bihor şi Arad) alimentate restricţionat din sursa de apă de suprafaţă, respectiv 415 din foraje/fântâni (din 12 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara, Maramureş).

„Facem precizarea că reţelele de alimentare cu apă aparţin operatorilor de apă-canal şi aceştia sunt cei care stabilesc restricţiile în alimentarea cu apă în funcţie de fiecare caz în parte”, se precizează în comunicat.

Din cele 80 de secţiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 16 secţiuni s-au înregistrat debite sub debitul necesar pentru satisfacerea cerinţelor sub aspect cantitativ, respectiv în bazinele hidrografice Someş-Tisa, Olt, Crişuri, Jiu, Argeş-Vedea, Siret şi în special în bazinul hidrografic Prut-Bârlad. În afara secţiunilor de monitorizare a secetei, în secţiunile a 23 staţii hidrometrice din râuri (sectoare/tronsoane de râuri) sunt secate (Someş-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Olt, Siret şi Prut).

Conform INHGA, debitele au fost în general în scădere, exceptând cursul mijlociu şi inferior al Siretului şi cursurile inferioare ale râurilor: Someş, Timiş, Ialomiţa, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Putna, Râmnicu. Sărat şi Buzău, unde au fost în creştere prin propagare. Pe râurile din bazinul Bârladului şi pe cursul mijlociu al Prutului, debitele au fost relativ staţionare.

Debitele medii zilnice se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30-80%, mai mari (peste 100%) în bazinul Ialomiţei, bazinul superior al Oltului, pe cursurile superioare ale Târnavelor, pe unii afluenţi ai Argeşului superior (râul Târgului, Argeşel) şi pe râurile din Dobrogea şi mai mici (sub 30%) pe cursul Siretului, pe râurile din bazinele hidrografice: Amaradia, Olteţ, Bârlad şi Jijia.

Debitele vor fi în general în scădere, exceptând râurile din bazinul Bârladului unde vor fi relativ staţionare. Sunt posibile mici creşteri de niveluri şi debite pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte din nordul şi centrul ţării, ca urmare a precipitaţiilor, slabe cantitativ, prognozate.

„Planuri de restricţii sunt întocmite pentru fiecare tronson de râu în cazul utilizatorilor ale căror capacităţi de exploatare ale resursei de apă sunt diminuate, în funcţie de specificul activităţii acestora şi al economiei în ansamblu”, se mai spune în comunicat.

Printre criteriile în aplicarea planului de restricţii se află: reducerea treptată a alimentării cu apă pentru irigare, ţinând cont de posibilităţile practice (reducerea la circa 50% a alimentării cu apă pentru culturile de câmp; reducerea totală a alimentării cu apă pentru culturile de orez.

Pe lista de criterii se mai află reducerea totală a alimentării cu apă pentru culturile de câmp şi culturile de orez şi îndeplinirea cerinţelor numai pentru culturile de legume, precum şi reducerea temporară, cu maximum până la 50%, a debitului minim pentru debit ecologic.

De asemenea, se ia în calcul reducerea alimentării cu apă alocată unităţilor de pescuit, precum şi reducerea treptată a alimentării cu apă pentru utilizări industriale (după epuizarea tuturor posibilităţilor de raţionalizare a utilizării apei, inclusiv efectuarea de revizii, reparaţii etc.), conform programelor preliminare de restricţii elaborate de beneficiari.

Printre criterii se află restrângerea parţială sau totală a alimentării cu apă a unităţilor industriale, care sunt strâns legate de poluarea apei, precum şi restrângerea intermitentă a alimentării cu apă a centrelor populate, a unităţilor de servicii populaţiei, precum şi a unităţilor zootehnice.

În cazul deficitului de alimentare cu apă, cauzat de secetă prelungită – secetă hidrologică sunt stabilite unele praguri, respectiv Faza normală (Treapta I) – când alimentarea cu apă este mai mare sau cel puţin egală cu pragul debitului prealertă, dar poate asigura cerinţele de apă ale utilizatorilor.

Conform ANAR, Faza de atenţie/Avertizare (Treapta II) este atunci când alimentarea cu apă este în scădere, dar poate asigura debitul minim necesar utilizatorilor, iar Faza de restricţii (Treapta III) când alimentarea cu apă este mai mică decât debitul minim necesar utilizatorilor.