Ancheta care zguduie scena politică românească. Georgescu avea de mult timp planuri conspirative și legături cu mercenarii

Autoritățile judiciare din România suspectează că fostul condidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu ar fi planificat încă din 2023 acțiuni violente menite să îl impună în fruntea statului. Potrivit procurorilor Parchetului General, acesta ar fi avut în vedere un plan bine pus la punct, bazat pe utilizarea unui grup de mercenari condus de Horațiu Potra, fost luptător în Legiunea Străină.

Georgescu: mercenari, arme și o conspirație de amploare

Conform informațiilor prezentate în instanță, Georgescu ar fi intenționat să folosească această grupare pentru a genera tensiuni și violențe în București, având ca obiectiv destabilizarea ordinii constituționale și preluarea forțată a puterii.

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au emis un mandat de arestare în lipsă pe numele lui Horațiu Potra, considerându-l o amenințare gravă la adresa securității naționale. Acesta este acuzat de tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, instigare publică și nerespectarea regimului armelor și munițiilor.

21:39, 11.03.2025 • POLITICĂ

Marcel Ciolacu consideră că ne apropiem de normalitate: Decizia CCR închide un episod extrem de tensionat și periculos

21:36, 11.03.2025 • POLITICĂ

Presa internațională reacționează la excluderea lui Călin Georgescu din cursa prezidențială: extrema dreaptă din România se grăbește să găsească un candidat electoral

Anchetatorii au descoperit că Potra deținea un arsenal impresionant de arme, iar la întâlnirile sale cu Georgescu și apropiații acestuia se discutau strategii de intervenție violentă. Conform informațiilor prezentate în instanță, grupul de mercenari coordonat de Potra urma să acționeze în noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, fiind însă interceptat și oprit de poliție înainte de a ajunge în Capitală.

În motivarea deciziei de arestare, judecătorul subliniază că acțiunea violentă preconizată de grupul lui Potra avea un caracter organizat și bine structurat, iar scopul acestuia era destabilizarea statului, punerea în pericol a securității naționale și schimbarea forțată a regimului de guvernare.

Legături ascunse și un plan cu rădăcini adânci

Conform documentelor instanței supreme, colaborarea dintre Călin Georgescu și Horațiu Potra nu este una recentă. Legăturile dintre cei doi ar fi fost inițiate în martie 2022, la solicitarea lui Eugen Sechila, un alt apropiat al lui Georgescu.

Magistrații susțin că Georgescu nu doar că era la curent cu intențiile violente ale grupului, dar chiar le-ar fi susținut și coordonat, vizând atacuri asupra Curții Constituționale și altor instituții-cheie ale statului.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte menționate în anchetă este utilizarea mercenarilor specializați în tehnici de diversiune, ceea ce ar fi crescut semnificativ riscul ca astfel de proteste să fie manipulate și transformate în evenimente violente.

„Acțiunea violentă este realizată de un grup care, prin puterea fizică și determinarea psihică poate provoca activități violenţe împotriva instituțiilor de stat, ale puterii sau organelor de ordine, asupra persoanelor din conducerea statului (…). Anvergura acțiunii grupului este de asemenea amploare încât să determine punerea în pericol a securităţii naționale, să destabilizeze statul și să schimbe ordinea constituționala și puterea de stat legitimă”. (Sursa Încheierea ICCJ).

Legături externe și suspiciuni de influență străină

Un alt element-cheie al investigației îl reprezintă dovezile găsite în telefonul lui Horațiu Potra. Printre acestea, anchetatorii au descoperit fotografii realizate în Moscova, în toamna anului trecut, detaliu care a ridicat suspiciuni privind o posibilă coordonare sau susținere externă.

Instanța sugerează că Potra ar fi putut beneficia de sprijin strategic din partea unor entități aliniate intereselor Rusiei, iar revenirea sa în România, pe 6 decembrie 2024, ar fi fost parte a unui plan premeditat.

În plus, anchetatorii au obținut informații indirecte din partea șoferului lui Potra, care ar fi filmat pe ascuns momente dinaintea întâlnirii conspirative de la Ciolpani. De asemenea, soția proprietarului fermei de cai unde s-au desfășurat discuțiile a oferit mărturii care confirmă aceste scenarii.

„Folosirea mercenarilor în astfel de situații prezintă un risc major (…)Aceștia sunt specializați în utilizarea tehnicilor de diversiune, ceea ce înseamnă că, în loc de un protest spontan, grupul poate aplica tactici de infiltrare, provocare a forțelor de ordine și manipulare a mulțimii”, se arată în încheierea ICCJ.