ANCOM, condusă de Zgonea cocoșată, de taxa specială

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, condusă de Valeriu Zgonea, a fost puternic lovită de legea privind asigurarea sustenabilității financiare.

Aplicarea Legii 296/2023 privind unele măsuri fiscal-buqetare pentru asigurarea sustenablității financiare a României pe termen lung necesită modificarea structurii organizatorice a ANCOM și a avut impact asupra bugetului de venituri și cheltuieli al instituției, se arată într-un document semnat de Valeriu Zgonea, președintele instituției.

Art. XLIV alin. (1) prevede o taxa specială, în procent de 80% din excedentul bugetar, dar nu mai puțin de 33% din valoarea veniturilor curente obținute ca urmare a încasării tarifelor/taxelor, indiferent de denumirea acestora și de modul de reglementare, pentru activitatea curentă desfășurată sau rezultate din colectarea unor taxe/tarife ca urmare a exercitării funcțiilor de reglementare/control/prestări servicii/autorizări, pe care Autoritatea trebuie să o achite anual către bugetul de stat al României și art. XLVII alin. (4) și (5) care stabilesc modul în care se pot defini structurile organizatorice ale agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome.

Documentul semnat de Zgonea arată că ANCOM a cuprins în bugetul instituției pe anul 2024, aprobat în Parlamentul României, în cadrul titlului bugetar „Bunuri și servicii”, suma de 86.594.000 lei, reprezentând taxa specială datorată pentru trimestrele I-III ale anului 2024.

Cu privire la prevederile art. XLVII alin. (4) și (5), conducerea ANCOM a propus o nouă structură organizatorică ce a fost elaborată în dialog constant cu celelalte nivele de management și care a fost consultată cu sindicatul angajaților din cadrul ANCOM în cadrul unor întâlniri succesive. Propunerea respectă cele două cerințele prevăzute de lege în mod expres pentru existența funcțiilor de conducere, respectiv cea privitoare la respectarea unui anumit normativ de personal necesar pentru a constitui un serviciu/departament (10 posturi în subordine), direcție (20 de posturi în subordine), direcție executivă/generală (35 de posturi în subordine), precum și cea privitoare la stabilirea numărului funcțiilor de conducere la maxim 8% din numărul total de posturi aprobate, se mai spune în documentul lui Zgonea,

Pentru asigurarea desfășurării activității Autorității în parametri normali, bugetul aprobat al ANCOM pentru 2024 este unul mai mic decât cel al anului precedent și a fost realizat având în vedere contextul socio-economic și ținând cont de prevederile legii 296/2023. Acesta conține scăderi ale cheltuielilor cu personalul și ale cheltuielilor cu bunuri și servicii.

În vederea asigurării investițiilor necesare administrării și gestionării resurselor limitate din domeniul comunicațiilor electronice, bugetul aprobat pentru 2024 are prevăzute mai multe proiecte de investiții care se vor finanța din excedentul existent. Printre acestea se numără: achiziționarea a 5 obiective compuse din mijloace fixe și construcții metalice de la Radionav (considerate infrastructură critică pentru ANCOM), extinderea Sistemului de monitorizare spectru radio cu 5 senzori RF și 3 stații de control, achiziționarea a 7 stații de monitorizare și goniometrie și 3 centre de control aferente, extinderea capabilităților tehnice pentru Sistemul de monitorizare radio în gama undelor scurte – acțiune multianuală nouă, extinderea capabilităților tehnice pentru Sistemul de monitorizare radio în gama undelor scurte – acțiune multianuală nouă etc.

Sindicatul din Autoritatea lui Zgonea a făcut scandal

La finele anului trecut, Sindicatul salariaților Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a trimis o scrisoare către Comisia Europeană că modificările fiscale introduse prin Legea 296/2023, afectează independența funcțională a instituției, cu impact asupra procesului de supraveghere a pieței locale de profil, care depășește 4 miliarde de euro anual.

În plus, se arată că prevederile vor diminua veniturile ANCOM la un nivel fară precedent, astfel că funcționarea autorițății va fi grav afectată, iar introducerea colectării tarifului de monitorizare de la operatorii telecom va conduce, indirect, fie la creșterea prețurilor abonamentelor, fie la limitarea investițiilor în rețele.

„Conform OUG nr. 22/2009, autoritatea se bucură de independență financiară, veniturile fiind colectate și administrate de către autoritate sub supravegherea Parlamentului. Activitatea autorității poate fi îndeplinită într-un mod transparent, obiectiv, nediscriminatoriu, imparțial și independent, numai dacă veniturile sunt suficiente și garantate. Impozitarea acestora în mod suplimentar face ca întregul plan de viitor al autorității să fie afectat, pe toate domeniile. În această situație, autoritatea, pentru a putea funcționa, va fi nevoită să colecteze tariful de monitorizare de la furnizorii de comunicații electronice de pe piață (lucru care a fost evitat în ultimii 15 ani), fapt ce va duce indirect, fie la transferarea acestor taxe în costurile abonamentelor serviciilor de comunicații percepute populație, fie în limitarea investițiilor furnizorilor de rețele și servicii de comunicații”, se arată în document.