Cum să facem față durerii după pierderea unui animal de companie

Pierderea unui animal de companie poate adânci un gol imens în viața unei persoane, iar durerea poate fi resimțită mult timp după moartea acestuia.

Casa, care era odinioară plină de sunetele pașilor mici și de prezența reconfortantă a animalului, rămâne acum tăcută. O lesă uitată într-un colț sau o jucărie preferată pot declanșa o val de tristețe. În asemenea momente, poate apărea o senzație de singurătate adâncită de faptul că prietenii și familia, adesea nepregătiți pentru complexitatea doliului animalelor de companie, nu reușesc să ofere sprijinul dorit. Cum pot proprietarii îndoliați și cei din jurul lor să navigheze prin aceste momente dificile?

Înțelegerea și acceptarea durerii

Pentru mulți dintre cei care își pierd un animal de companie, durerea poate fi mai intensă decât în cazul unui deces uman. Acest lucru nu înseamnă că aceștia sunt „ciudați” sau că legătura lor cu animalul nu este validă, ci reflectă, mai degrabă, profunzimea legăturii dintre oameni și animale. Așa cum explică E.B. Bartels, autoarea cărții „Good Grief: On Loving Pets, Here and Hereafter”, pentru unii oameni, animalul de companie reprezintă cea mai importantă relație, fiind companionul cu care se întâlnesc zilnic, care doarme în pat sau se cuibărește pe canapea.

06:24, 18.02.2025 • ACTUALITATE

Doliu în fotbal: Fostul conducător al UTA, Iulian Olar, a murit în urma unui incendiu

20:44, 11.02.2025 • Internațional

Doliu în lumea filmului. Un actor din Fast & Furious s-a stins din viață la 61 de ani

„Există oameni care se simt mai confortabil cu animalele decât cu oamenii”, adaugă Bartels. „Așa că pierderea acestor relații poate fi cu adevărat, cu adevărat dificilă.”

Cum să sprijini un proprietar îndurerat

Cei care nu au trăit o relație apropiată cu un animal pot întâmpina dificultăți în a înțelege durerea profundă resimțită de un proprietar. De multe ori, cuvintele precum „A fost doar un animal” sau „A fost norocos să aibă un stăpân iubitor” nu fac decât să izoleze persoana în doliu. Aceste fraze, chiar dacă rostite cu intenții bune, pot face ca proprietarul să se simtă neînțeles și să nu își poată exprima durerea.

„Simți că nu poți vorbi despre asta pentru că oamenii nu empatizează cu tine”, spune Annalisa de Carteret, care gestionează o linie telefonică și servicii de sprijin pentru pierderea animalelor la Blue Cross, o organizație de caritate din Marea Britanie. Ea recomandă ca cel care ascultă să permită persoanei îndurerate să vorbească despre sentimentele sale, fără a încerca să comenteze sau să ofere soluții rapide.

De asemenea, de Carteret subliniază importanța evitării clişeelor precum „Poți să îți iei alt animal” sau „A avut o viață bună, a avut o vârstă bună”. Aceste fraze, deși adevărate, nu fac decât să adâncească durerea, deoarece persoana îndurerată știe deja aceste lucruri și doar își dorește să fie ascultată și înțeleasă.

Legăturile pot fi adânci, indiferent de tipul de animal

Nu trebuie să presupunem că durerea unui proprietar este mai mică în cazul unui animal mai mic sau mai puțin obișnuit. De exemplu, pierderea unei iguane poate fi la fel de dureroasă pentru unii oameni ca și moartea unui cățel sau a unei pisici. Bartels povestește despre un prieten al său, ale cărui koi au fost uciși de un racoon: „Unii oameni ar spune: ‘Sunt doar pești.’ Dar el iubea acești pești.”

Mai mult, unii proprietari pot simți că își pierd nu doar un animal de companie, ci și o parte din comunitatea lor socială. „Când aveai un câine și te duceai la parc, te întâlneai zilnic cu același grup de oameni. Iar pierderea câinelui poate însemna și pierderea acelei comunități”, explică Bartels.

Sentimentul de vinovăție în urma pierderii

Pentru mulți dintre cei care au pierdut un animal, sentimentul de vinovăție este o parte naturală a procesului de doliu. „Poate că s-ar fi întâmplat altfel dacă aș fi făcut ceva diferit”, spun adesea aceștia. Această vinovăție poate fi exacerbată atunci când durerea resimțită pentru animalul pierdut pare mai intensă decât cea trăită pentru o persoană dragă, iar acest lucru poate face ca proprietarii să se simtă chiar mai vinovați.

Un alt animal de companie poate ajuta?

Este posibil ca un nou animal de companie să ajute la umplerea golului lăsat de un altul, dar nu este o soluție miraculoasă. Fiecare animal are propria personalitate și, chiar dacă un alt animal de companie poate aduce un anumit confort, nu va putea înlocui pe deplin pe cel care a fost pierdut. De asemenea, dacă animalul anterior era deja adult, poate că nu mai există răbdare pentru a face față provocărilor aduse de un pui sau de un animal cu nevoi speciale de educație.

„Durerea nu poate fi redusă la nesfârșit. Tristețea și amintirile pot rămâne mult timp după pierdere”, spune Bartels, amintindu-și de câinele ei, Seymour, care a murit în luna iunie. „Sunt sigură că voi avea din nou momente dificile când va veni aniversarea morții lui”, adaugă ea.

În final, fiecare persoană își va găsi propriul mod de a face față acestei pierderi. „Unii vor considera că e ciudat să păstrezi cenușa câinelui lângă șemineu, dar pentru mine, asta este modul meu de a face față. Fiecare trebuie să găsească propria cale de a trece prin durere”, conchide de Carteret.