Antreprenorii români, tot mai tentați de investițiile în piața imobiliară

Antreprenorii români par tot mai tentați de piața de investiții imobiliare, devenită alternativă din ce în ce mai atractivă pentru cei interesați să își diversifice instrumentele prin care să-și plaseze capitalul obținut din alte business-uri.

„În ultima perioadă am văzut un număr important de oameni de afaceri români care investesc în imobiliare, în special în achiziții de proiecte existente, fie după ce și-au vândut business-urile pe care le-au adus la un nivel de maturitate, fie pe lângă dezvoltarea afacerilor care i-au consacrat. Dacă în primele etape ale pieței imobiliare moderne, antreprenorii români au evitat să investească în proprietăți comerciale, acest lucru s-a schimbat dramatic în decursul ultimilor 3 ani”, a declarat Andrei Văcaru, Head of Capital Markets JLL România.

Astfel, de la o medie de aproximativ 5% din volumul anual investit în active imobiliare comerciale, din 2018 capitalul de origine locală a ajuns să cumuleze anual 25% din valoarea pieței de investiții. Iar clădirile sunt bunuri tangibile care, administrate profesionist, pot aduce profituri importante. Și asta în condițiile în care, spre deosebire de acum 10-15 ani, acum piața imobiliară are specialisti care pot ajuta antreprenorii pe tot parcursul procesului de achiziție, management, închiriere, repoziționare sau vânzare a unei proprietăți.

Ce oportunități oferă piața românească?

Investițiile pot viza clădiri finalizate si stabile din punct de vedere al veniturilor sau proiecte care necesită investiții pentru a fi repoziționate, în funcție de profilul și de apetitul de risc al investitorului.

22:16, 10.11.2024 • Transporturi

Investiții de peste 10 miliarde de lei în infrastructura feroviară din Buzău, Prahova și Vrancea: Ministerul Transporturilor anunță achiziții și modernizări majore

20:56, 07.11.2024 • POLITICĂ

Marcel Ciolacu: „Trebuie să investim punctual şi eficient, dacă vrem să schimbăm ceva în România” (Video)

În primul caz, investițiile în proiecte imobiliare mature implică o investiție inițială mai mare, dar un risc redus și un venit stabil pe termen lung. De aceea, un portofoliu de acest tip poate reprezenta o garanție solidă pentru bănci sau pentru partenerii de afaceri. În această categorie ar putea intra mai multe tipuri de proprietăți – clădiri de birouri, spații de retail, parcuri industriale și logistice, cu chiriași stabili și contracte semnate pe perioade lungi de timp.

„Oportunitățile de investiții în sectorul imobiliar sunt așadar diverse, atât din punct de vedere al profilului risc versus randament sau al claselor de active, dar și al zonelor. Luând în considerare dinamica pieței, orașele regionale oferă pentru antreprenorii români un mediu concurențial mai redus pentru noi investiții avînd în vedere apetitul mai redus al jucătorilor internaționali de a ieși în afara capitalei”, a adăugat Andrei Văcaru.

Un avantaj important al investițiilor în proiecte imobiliare îl reprezintă faptul că pot deveni rapid o sursă de bani lichizi, atât printr-o vânzare directă, cât și prin refinanțare. Mai mult, bunurile imobiliare sunt o garanție universal acceptată de către bănci în cazul accesării unei linii de finanțare pentru celelalte business-uri.

Cumpărătorii locali, un trend regional

Grupul Dedeman, care deține cel mai mare lanț de bricolaj din România, este un exemplu de investitor care și-a diversificat portofoliul achiziționând proprietăți imobiliare. În 2019, afacerile Dedeman au ajuns la aproape 1,6 miliarde de euro, iar până acum în imobiliare au investit peste 300 milioane de euro.

În același timp, există un număr mare de antreprenori mai puțin cunoscuți publicului larg care un investit în proiecte de mai mici dimensiuni, în principal sume de sub 20 milioane de euro/proiect.

România urmează astfel trendul care se manifestă deja în regiune și, dacă ne referim doar la Ungaria sau Cehia, în ambele țări capitalul autohton ocupă un rol important pe piață. În Ungaria, în 2020,  47% din volumul tranzacțiilor a fost realizat de investitori locali, iar în Cehia, procentul ajunge la 39%.