Anunț CCR: Legea privind sancţionarea protestelor este constituţională

Curtea Constituţională a României anunță că legea de modificare a Codului penal privind sancţionarea protestelor este constituțională, respingând, astfel, sesizarea USR şi Forţa Dreptei.

Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi deputaţi neafiliaţi şi constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, în ansamblul său, şi, în special, dispoziţiile articolului unic pct.10 – cu referire la modificarea art. 371 din Codul penal – din aceeaşi lege sunt constituţionale în raport cu criticile formulate, se arată într-un comunicat al CCR.

„În esenţă, Curtea a reţinut că majorarea limitelor speciale ale pedepselor penale şi reglementarea unor forme agravate ale infracţiunilor este de competenţa exclusivă a legiuitorului, conform atribuţiei sale constituţionale prevăzute la art.61 alin.(1) din Constituţie, atribuţie pe care acesta o exercită în acord cu politica penală a statului. Totodată, Curtea a constatat că dispoziţiile Articolului unic pct.10 – cu referire la modificarea art.371 din Codul penal – din Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal sunt clare, precise şi previzibile, nefiind contrare principiului securităţii juridice”, se precizează în comunicat.

În data de 25 mai, parlamentarii USR şi Forţa Dreptei au sesizat Curtea Constituţională privind Legea de modificare a Codului penal, iniţiată de premierul Nicolae Ciucă şi ministrul Lucian Bode, privind infracţiunile referitoare la tulburarea ordinii şi liniştii publice.

Prin această lege s-ar fi încălcat mai multe prevederi din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi din Constituţia României, au susținut reprezentanții celor două partide.

„Potrivit legii Bode-Ciucă, tulburarea ordinii şi liniştii publice ar urma să se pedepsească, în anumite condiţii (dacă persoana are, de exemplu, asupra sa ‘un obiect, un dispozitiv, o substanţă sau un animal ce pot pune în pericol viaţa’), cu închisoare cuprinsă între 1 an şi 4 luni şi 6 ani şi 8 luni, în timp ce pedeapsa prevăzută pentru ucidere din culpă este închisoarea de la 1 la 5 ani”, preciza USR.

La rândul ei, Forţa Dreptei menționa că redactarea propusă dovedeşte carenţe din punct de vedere al clarităţii şi preciziei normei penale de incriminare, fapt care permite o interpretare echivocă şi aplicarea sa în mod discreţionar şi abuziv.